Terapia durerii

0
1218

Terapia durerii!!! Durerea este o experiență senzorială și emoțională neplăcută. Ea poate fi interpretată ca o alarmă față de o agresiune exterioară sau interioară.

Durerea și cauzele ei

Farmacoterapia durerii se începe doar după ce au fost excluse cauzele tratabile care au generat apariția durerii. De exemplu, hipertensiunea arterială duce la cefalee. Dacă s-a stabilit ca acea cefalee apare datorită presiunii arteriale crescute, atunci se instituie tratament antihipertensiv.

Trebuie o examinare atentă simptomatică care să ducă la stabilirea tipului de durere. În funcție de tipul de durere apar strategii teraputice diferite.

Terapia în trepte a durerii a fost stabilită de Organizația Mondială a Sănătății în anul 1990.

Pentru combaterea durerii, se pot utiliza medicamente care acționează la diferite niveluri ale căilor și perceperii durerii. Se poate impiedica formarea influxului nervos, în terminațiile senzitive prin anestezice locale, miorelaxante, antispastice, vasodilatatoare sau vasoconstrictoare, antianginoase, antiinflamatoare.

Anestezicele locale împiedică și transmiterea influxului nervos, prin fibrele senzitive. Împiedicarea perceperii durerii, la nivelul centrilor de integrare se poate face neselectiv, prin anestezicele generale, sau selectiv prin analgezice-antipiretice si prin analgezice morfinomimetice. Analgezicele-antipireticele influențează perceperea durerii. Analgezicele morfinomimetice influențează perceperea durerii și reacția la durere.

Trei trepte în terapia durerii

Pe scara analgezică există trei trepte de terapie.

Să luăm durerea acută.

  • Treapta I, pentru dureri ușoare sau moderate: analgezice neopioide (acid acetil salicilic, paracetamol) +/- adjuvante.
  • Treapta a II-a, pentru dureri persistente, crescânde: analgezice opioide slabe (de tip codeină) + analgezice neopioide + adjuvante.
  • Treapta a III-a, pentru dureri foarte intense: opioide forte +/- adjuvante.

Adjuvantele folosite în terapie sunt: antiinflamatoare, antispastice, tranchilizante.

În durerile postoperatorii în funcție de intensitate, se administrează opioide injectabil sau rectal primele 24-48 de ore, dar și neopioide, injectabil, rectal sau per os (de înghițit), atât cât este nevoie.

Dozele maxime admise per os:

  • AAS (acid acetilsalicilic): 4 g/zi
  • Paracetamol: 4 g/zi
  • Ibuprofen: 2,4 g/zi pentru efectul analgezic și 3,6 g/zi pt efectul antiinflamator.
  • Naproxen: 1 g/zi
  • Diclofenac: 150 mg/zi

În tratamentul durerii, înainte de a trece la următorul nivel, se administrează doza maximă din medicamentul respectiv. Administrarea trebuie să se facă la ore fixe, la 4/6/8 ore

Pentru medicamentele analgezice neopioide este necesară prescripția medicală unică (pentru compensare) sau pe formular alb simplu (varianta necompensată).

Un alt medicament folosit în terapie este metamizolul. Acesta necesită prescripție albă simplă, care este valabilă 6 luni. Deși efectul este bun în terapia durerii fiind un analgezic și un antispastic mai intens, acest medicament poate induce agranulocitoză, reacție adversă gravă, fapt care a dus la restricții de eliberare a acestui medicament.

Tramadolul (opioid și monoaminergic spinal) necesită prescripție medicală și este indicat în dureri moderate, acute și cronice și în dureri care nu răspund la analgezice non-opioide sau la pacienți cărora le sunt contrindicate antiiflamatoarele nesteroidiene. Pentru tramadold doza maxima 400 mg/zi, cu ajustarea dozelor în insuficiență hepatică, renală și la vârstnici. Contraindicat în epilepsie. Reacțiile adverse sunt: greață, vomă, sedare, somnolență, constipație, reacții alergice. Tahicardia și hipertensiunea pot apărea la administrare intravenoasă. Are un risc de abuz și de dependență mic.

Terapia durerii și… consilierii

Instituirea terapiei NU se face la sfatul prietenilor sau din proprie inițiativă, doar pentru că în trecut ați mai luat un astfel de medicament și ați observat că v-a făcut bine dumneavoastră sau prietenilor/ vecinilor. Cauzele problemelor dumneavoastră de sănătate diferă de cauzele problemelor de sănătate ale altor persoane sau chiar diferă de cauzele problemelor dumneavoastră din trecut.

Nu faceți din internet medicul dumneavoastră. Mergeți la medicul de familie sau la medicul specialist.

Prin acest material se dorește să se facă înțelese mai bine anumite aspecte de terapie pe care specialiștii le aplică. Se dorește ca pacienții să înțeleagă faptul că doze mari de antiinflamatoare administrate irațional nu rezolvă problema. Poate că durerea va dispărea pe moment, dar ea va reapărea și poate să reapară cu o intensitate mai mare și să acopere o zonă mai mare, pentru că de fapt așa nu se tratează cauza, iar problemele se pot agrava.

Toate medicamentele menționate anterior necesită prescripție medicală. Chiar dacă ibuprofenul, paracetamolul și acidul acetilsalicilic se pot elibera fără o prescripție medicală, există restricții impuse de reacțiile adverse ale acestor medicamente. Aceste restricții fac necesar consultul medical și impun prescripție medicală atunci când sunt depășite dozele uzuale și când perioadele de tratament sunt mai mari decât în mod uzual.

Articol realizat de Andreea M.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here