Mai mult de jumătate din populația României dorește ca predarea să fie făcută de persoane specializate în domeniu, din domeniul psihologiei şi al medicinei. Peste 60% dintre respondenţi consideră că oferirea de informaţii despre identitatea de gen şi orientare sexuală ar avea un impact pozitiv.
„Principalul semnal dat de cercetare este că familia şi nevoia de educaţie despre relaţii şi sexualitate nu sunt în opoziţie în România, contrar discursului promovat public de anumiţi actori, iar Ministerul Educaţiei trebuie să acţioneze conform nevoilor reale din societate.
Toţi vrem ca tinerii să se dezvolte armonios şi sănătos.
Introducerea educaţiei despre relaţii şi sexualitate în şcoală reprezintă acea plasă de protecţie pe care societatea ar întinde-o, ca o familie extinsă, pentru a-i proteja pe copii şi pe adolescenţi pentru a-i sprijini să crească echilibrat şi să fie fericiţi.
Oamenii înţeleg rolul acesta al educaţiei sexuale. De aceea cerem Ministerului Educaţiei să acţioneze rapid pentru elaborarea unei programe bazate pe date ştiinţifice, adaptate vârstei şi conform standardelor internaţionale, precum şi pentru asigurarea de cadre didactice specializate în fiecare şcoală.
Împreună cu partenerii noştri din străinătate şi din ţară, punem la dispoziţia Ministerului Educaţiei expertiza necesară pentru a răspunde acestor nevoi din societate, conform celor mai bune practici internaţionale.
Vrem ca toţi, familii, psihologi, medici, profesori, specialişti, să formăm împreună cu Ministerul Educaţiei această plasă de siguranţă de care au nevoie tinerii”, a declarat Gabriel Brumariu, manager de proiect la SECS.
„De fapt, cercetările internaţionale arată că în statele în care a fost introdusă educaţia despre relaţii şi sexualitate într-un mod adaptat vârstei şi pe bază de date ştiinţifice a crescut vârsta la care tinerii şi-au început viaţa sexuală, a crescut rata de utilizare a mijloacelor de protecţie, a scăzut numărul de contacte sexuale şi de comportamente riscante, deci inclusiv riscul de transmitere de boli sexuale, a scăzut numărul sarcinilor nedorite şi al avorturilor, a scăzut numărul cazurilor de abuz sexual şi de bullying.
Având în vedere care sunt recomandările UNESCO, considerăm că este nevoie de o mai buna informare a părinţilor pentru a cunoaşte mai bine ce ar trebui să se predea la aceste ore, conform nevoilor fiecărei vârste şi cum aceste noţiuni contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor şi adolescenţilor, prin crearea unui cod de conduită comun şi corect pentru toţi, care să le permită să-şi construiască încredere în sine, o viaţă echilibrată şi relaţii sănătoase de orice tip”, a adăugat Gabriel Brumariu.
Sarcina la minore este un fenomen social constant, din cauza lipsei unor politici publice care să prevină această problemă. România ocupă primul loc în Europa în ceea ce priveşte rata naşterilor în rândul adolescentelor de până în 15 ani şi locul doi pentru adolescentele de până la 19 ani.
