Stăpânii lumii

Stăpânii lumii. Klaus Schwab, fondatorul forumului economic de la Davos, susține că cei care stăpânesc noile tehnologii vor deveni stăpânii lumii. Anghel Rugină, economist american de origine română și membru de onoare al Academiei Române, mărturisea la Marius Tucă Show în anul 2000: Dragii mei, lumea asta este condusă de un fel de guvern mondial, format dintr-un grup de circa 250-300 de persoane, super-bogate, super-puternice şi super-bine-informate, care trăiesc „ca în sânul lui Avram”! Oamenii ăştia deţin puterea absolută pe planetă.

Cine deţine cu adevărat puterea absolută şi controlul pe pământ? Puterile economice şi militare sunt doar nişte piese de joc, mânuite din umbră de adevăraţii stăpâni ai planetei?

Viitorul nu sună bine atunci când urmărim știrile, observăm predicțiile în ceea ce privește incapacitatea planetei noastre de a susține numărul prea mare de oameni, mijloacele din ce în ce mai abile folosite în controlul populației, foametea din ce în ce mai acută în zonele foarte sărace ale lumii, catastrofele naturale, conflictele armate etc. Cine stabilește direcția spre care planeta noastră se îndreaptă? Cine ne conduce și încotro?

Convingerile fiecăruia în parte se nasc din filozofia îmbrățișată.

Behaviorismul

Behavioriștii aleg să creadă că totul atârnă de vremuri și împrejurări iar ei nu au control asupra propriei vieți. Nu au ce face decât să se supună condițiilor date… Ei sunt total dependenți de mediu. Stăpânul vieții lor este mediul.

Existențialism

Existențialiștii aleg să creadă că vin din nimic și se îndreaptă spre nimic… Că nu au importanță. Că nu sunt necesari. Lipsa de sens le consumă orice fărâmă de intenție bună. Oricum nu contează, nu? Cu o floare nu se face primăvară. Stăpânul vieții lor este … nimicul.

Evoluționism

Evoluționiștii consideră că singura diferență dintre om și alte viețuitoare este treapta de evoluție. Adaptabilitatea este cuvântul cheie în această abordare și cu cât o ființă (umană) este mai adaptabilă, cu atât are șanse mai mari la o calitate sporită a vieții. Teoria evoluționistă este care a deschis calea pentru ideologiile rasiste, ceea ce duce direct la discriminare și control în dreptul unor populații, în cadrul cărora calitatea vieții scade dramatic. Stăpânul vieții evoluționistului este puterea.

Hedonism

Hedoniștii – iată o altă categorie de semeni pentru care plăcerea este scopul primordial. Așa simt, așa fac. Tot ceea ce contează este starea personală de bine. Evident că centrându-se pe sine, căutând cu orice scop împlinirea propriei plăceri, va ajunge invariabil să încalce drepturile celor pe care-i transformă în obiecte generatoare de plăcere. Stăpânul vieții lor este … plăcerea.

Creaționism

Creaționismul este teoria conform căreia ființa umană are un Creator dar unul neimplicat în viața creației. Dumnezeul creator a livrat produsul finit, omul, după care l-a lăsat să se descurce cum o putea… Un statut foarte frustrant, de altfel. Dacă există un Dumnezeu atotputernic, de ce stă departe de ființa umană? De ce nu se implică în propria creație? Stăpânul vieții creaționistului este probabil … furia, frustrarea.

Creștinism

Creștinismul. Creștinii cred că sunt creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu și că Hristos este Mântuitorul lor. Ei se supun cu bucurie stăpânului lor deoarece știu că „atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică” (Ioan 3:16).

Ce spune Biblia?

Scriptura vorbește despre stăpânirile lumii acesteia. Încă de la căderea omului în păcat, stăpânul aproape suprem al pământului este diavolul. Însă chiar și el se supune Atotputernicului, care așează limite clare în răul pe care diavolul tânjește să-l facă omului. Libertatea sa este limitată. Cartea profetică a lui Daniel descoperă o înșiruire clară de stăpâniri prin chipul lui Nebucadnețar. Acest lider a vrut să schimbe istoria prin construirea unui chip din aur pe de-a-ntregul, nedorind să accepte succesiunea împărățiilor pe care Dumnezeu i-o descoperise în vis.  A schimbat împotrivirea sa cursul istoriei? Nicidecum. Stăpânirile s-au succedat, conform profeției, până-n zilele noastre. Ce urmează? Creștinul care-L crede pe Dumnezeu pe cuvânt, știe că se află pe ultima sută de metri a acestui pământ și că Alfa urmează foarte curând să întâlnească pe Omega. Pentru că stăpânirilor lumii acesteia li se pune capăt chiar de către Dumnezeu.

Viziunea lui Nabucodonosor

Tu, împărate, te uitai, şi iată că ai văzut un chip mare. Chipul acesta era foarte mare şi de o strălucire nemaipomenită. Stătea în picioare înaintea ta, şi înfăţişarea lui era înfricoşătoare. Capul chipului acestuia era de aur curat; pieptul şi braţele îi erau de argint; pântecele şi coapsele îi erau de aramă; fluierele picioarelor, de fier; picioarele, parte de fier şi parte de lut. Tu te uitai la el, şi s-a dezlipit o piatră fără ajutorul vreunei mâini, a izbit picioarele de fier şi de lut ale chipului şi le-a făcut bucăți. Atunci fierul, lutul, arama, argintul şi aurul s-au sfărâmat împreună şi s-au făcut ca pleava din arie vara; le-a luat vântul, şi nici urmă nu s-a mai găsit din ele. Dar piatra care sfărâmase chipul s-a făcut un munte mare şi a umplut tot pământul. Daniel 2:31-35 Aceste cuvinte se potrivesc fiecăruia care se consideră stăpânul lumii. Piatra aceasta care umple tot pământul reprezintă speranța creștinului care privește cu îngrijorare la ceea ce se întâmplă azi pe pământ. Dumnezeu nu lasă neîncheiată istoria lumii, istoria păcatului. El, adevăratul Stăpân al lumii, spune azi: Nu te teme, turmă mică; pentru că Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăţia. Luca 12:32 Aici poți viziona întreaga emisiune: