Sistemul Garanție-Returnare asupra PET-urilor intră în vigoare astăzi, 30 octombrie. Românii care vor cumpăra băuturi vor trebui să achite magazinului o garanție de 0,50 lei pentru fiecare ambalaj primar nereutilizabil din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv. Consumatorii vor primi garanția înapoi, dacă vor returna ambalajele în mod corespunzător. În primele zile din decembrie vor fi puține ambalaje SGR, dar numărul lor va tot crește.
Ce este SGR?
Compania RetuRO Sistem Garanţie Returnare, înfiinţată de către asociaţiile reprezentative ale producătorilor de băuturi şi ale comercianţilor, a devenit oficial în august 2022 administratorul sistemului de garanţie-returnare din România, printr-o Hotărâre de Guvern.
Pe măsură ce ambalajele pentru băuturi cu logo SGR vor ajunge progresiv pe rafturile a aproape 80.000 de comercianţi, în următoarele luni ale anului 2024, ReturRO spune că se concentra pe creşterea conştientizării şi pe o înţelegere cât mai bună a modului în care funcţionează Sistemul de Garanţie Returnare.
Ce produse sunt acceptate?
Ambalajele de băuturi îmbuteliate (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase, mixuri de băuturi). Vor fi acceptate doar ambalajele cu logo-ul SGR și codul de bare pentru colectarea automată. Un lucru foarte important. Produsele care vor face parte din sistem vor fi marcate cu un logo specific SGR și cu un cod de bare. Cele care NU au logo-ul NU sunt acceptate.
Ce spune Ministerul Mediului?
Ministrul Mediului spunea că România stă foarte rău față de restul Europei, fiindcă, unu din zece PET-uri ajunge „în cel mai bun caz în instalația de reciclare”. Sistemul ar putea inversa lucrurile, astfel încât 90% dintre PET-uri să fie reciclate.
„90% din poluanţii care ajung în Marea Neagră sunt PET-uri şi tăcâmuri de unică folosinţă”
În perioada 2020-2023, biologii de la Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomiţa au prelevat atât probe din apă. Dar şi din sedimente. Fiind prima dată când a fost studiată încărcarea microplastic a lacului de acumulare Siriu şi a râului Buzău, în aval de baraj până în localitatea Pătârlagele.
Cu alte cuvinte, acest studiu a arătat care este încărcătura de microplastic. Acel plastic invizibil, (fragmente de până în 5 mm) care este privit de biologi ca un poluant de temut pentru că poate ajunge uşor în consumul uman.
„Zona pilot în care Administraţia Bazinală a dezvoltat acest proiect a fost cursul râului Buzău, de la graniţa cu judeţul Covasna, până în dreptul localităţii Pătârlagele şi a inclus şi Acumularea Siriu. Ne-am îndreptat atenţia către un poluant recent. Dar pare a fi de lungă durată. Un poluant cu impact major asupra mediului şi sănătăţii umane, vorbesc despre plastic. Pentru a vedea originea microplasticului, în cadrul proiectului am avut o investigare a macroplasticului.
În urma acestui studiu s-a constatat că 90% din deşeuri au fost din plastic, 68 % reprezintă deşeuri tip PET şi deşeuri din tacâmuri şi veselă, fragmente din diferite obiecte din plastic. 60% sunt obiecte de unică folosinţă. Apoi am trecut la studiul microplasticului, primul studiu realizat din ţară pe ape interioare şi pe un lac de acumulare. Microplasticul reprezintă un fragment mai mic de 5 mm. Pentru că obiectivul principal al proiectului a fost să investigăm poluanţii care ajung în Marea Neagră, dar şi reducerea lor, am achiziţionat prima ambarcaţiune de colectare a deşeurilor plutitoare din cadrul Apelor Române”, a spus, la închiderea proiectului, Oana Ristea, biolog în cadrul ABA Buzău.
[…] Citeste mai mult […]