Simbolurile religioase ar putea fi interzise la muncă. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că statele membre pot interzice angajaților să poarte simboluri religioase la locul de muncă. Decizia vine pe fondul unui caz în care o femeie din Belgia a dat în judecată municipalitatea unde lucra, Ans, pentru că i s-a cerut să nu mai poarte hijab la locul de muncă. Curtea a adăugat că aceste măsuri trebuie limitate la „strictul necesar”. Dar fără să definească acest „strict necesar”.

Rolul religiei în societate

Educația, cultura, sănătatea, organizate și întreținute de stat, folosesc religiei, bisericilor și personalului de cult. Statul oferă religiei protecție politică, legalitate și siguranță. Toate acestea pentru că și religia răspunde unor așteptări și participă la realizarea trebuințelor societății. În primul rând, prin credincioși, religia influențează întreaga viață socială și subsistemele care există în societate: sistemul proprietății, al producției și consumului, formele de realizare a puterii, specificul culturii și civilizației, relațiile dintre cetățeni. În ansamblu, putem aprecia că religia reprezintă un factor pozitiv în societate. Sunt însă și forme de religiozitate care se exprimă împotriva progresului, îndeamnă la destabilizare, contravin ordinii publice și juridice, încearcă să elimine din viața socială comunitățile altor religii, contestă familia, degradează personalitatea propriilor aderenți etc. În al doilea rând, putem sublinia că religia a avut, în general, rolul de a participa la realizarea stabilității sociale. Frecvent, biserica este considerată „o stâncă a ordinii” în calea valurilor mișcătoare ale vieții cotidiene. În al treilea rând, religia reprezintă și un important factor de coeziune socială. Credința este baza spirituală care îi adună pe oameni, îi integrează, îi mobilizează. Ei depind unii de alții pe baza intereselor și a reglementărilor, dar mai ales pe baza credințelor comune. Când alte forme de coeziune (economice, de rudenie, politice, etnice) slăbesc, religia le suplinește, oferind consolare spirituală, conciliere pastorală, reintegrarea în activități sau grupuri sociale, suplinește singurătatea sau abandonul.

Decizia CJUE stârneşte îngrijorare

Vestea deciziei luate de CJUE a stârnit îngrijorare în unele părţi. Femyso, o reţea paneuropeană care reprezintă peste 30 de organizaţii musulmane de tineri şi studenţi, a descris hotărârea ca fiind o potenţială încălcare a libertăţii de religie şi de exprimare. „Interdicţiile privind simbolurile religioase vizează invariabil vălul”, a declarat organizaţia, citând un document din 2022 al Open Society Foundations care susţine că aceste interdicţii se bazează pe discursuri islamofobe care prezintă îmbrăcămintea islamică drept incompatibilă cu neutralitatea. Decizia de marţi a fost însă un ecou al mai multor hotărâri emise anterior de aceeaşi instanţă. În 2021, aceasta a hotărât că angajatorii din sectorul privat pot limita exprimarea convingerilor religioase, politice sau filozofice atunci când există o „necesitate reală” de a „prezenta o imagine neutră faţă de clienţi sau de a preveni disputele sociale”. Un an mai târziu, a afirmat că astfel de interdicţii nu constituie „discriminare directă”. Atât timp cât sunt aplicate în mod egal tuturor angajaţilor. Printre cei care au criticat decizia din 2021 s-a numărat Human Rights Watch. „Femeile musulmane nu ar trebui să fie nevoite să aleagă între credinţa lor şi locul de muncă”, a declarat atunci Hillary Margolis, de la această organizaţie, într-un comunicat. Astfel de restricţii, a spus ea, se concentrează adesea asupra femeilor musulmane care poartă văl sau batic. Ele se bazează pe o logică eronată. „Că obiecțiile unui client faţă de angajaţii care poartă ţinute religioase pot în mod legitim să prevaleze asupra drepturilor angajaţilor”.