
Băieții și fetele au aceleași nevoi emoționale
Pentru început, emoțiile nici nu au cum să fie gestionate eficient dacă nu sunt identificate și acceptate, ci sunt negate. O presiune mare este pusă, în mod nejustificat, mai ales pe băieți, afirmă psihologul: „Băieții și fetele au aceleași nevoi emoționale și aceleași emoții de bază: tristețe, frică, bucurie, frică, dezgust, surpriză. Dar societatea le cere băieților să nu fie triști, să fie «puternici», pentru că plânsul, tristețea, blândețea, nu sunt percepute ca masculine (deși nu este adevărat). Ei sunt învățați să-și reprime plânsul și tristețea, înlocuindu-le cu furia, care e considerată acceptabilă la băieți. Această cutumă a societății transpare chiar și în reclame, unde vedem bărbați care fie beau bere, fumează, sau sunt foarte duri. Nu promovăm bărbați sensibili. La fete este exact invers: ele pot să plângă, dar să nu fie furioase.”Sistemul limbic
Suntem programați de societate și de familie cum să ne afișăm emoțiile. Doar dacă aducem din inconștient în conștient aceste tipare putem să câștigăm control asupra vieții noastre: „Acest rău este făcut inconștient de părinți, care sunt influențați de familia de proveniență. Astfel, dacă mie mi s-a reprimat plânsul, mi se înregistrează această experiență în creierul meu emoțional, care e sistemul limbic, iar când băiețelul începe să plângă, se activează acea «casetă» și încep să acționez automat. Jung spune că tot ce rămâne inconștient începe să ne ghideze viața, și noi numim acest lucru destin. Dar când aduc în conștient ce mi s-a întâmplat, devin stăpân asupra vieții mele. Dacă mie mi s-a reprimat plânsul, să învăț din experiența mea să nu îi mai reprim și eu plânsul copilului meu!”Alfabetizarea emoțională
Concret: cum ne ajutăm copiii?-
Acceptare
-
Răbdare
-
Disponibilitate
-
Numește emoția!
-
Schimbă-te pe tine!