Aproape 25% din spatiile verzi ale Bucureștiului s-ar putea transforma în ansambluri rezidențiale, astfel că există riscul să respirăm și mai puțin aer curat, într-un oraș deja mult prea poluat.
Vorbim despre o suprafață de aproximativ 400 de hectare, care riscă să fie betonate și transformate în complexe rezidențiale, atrag atenția activiștii de mediu.
Fostul ștrand Floreasca, Aleea Ștrandului Tei și o suprafață impresionantă de pe malul stâng al Dâmboviței figurează drept suprafețe construibile în noile Planuri Urbanistice ale Capitalei.
Una dintre zonele cele mai râvnite de investitorii imobiliari, o suprafață de peste șase hectare din fostul ștrand Floreasca a fost transformată din spațiu verde în suprafață construibilă.
Deocamdată, doar pe hârtie, în Planul Urbanistic al Sectorului 1.
La cererea organizațiilor de mediu, proiectul a fost suspendat în instanță.
”Toate cele 6,2 hectare ar fi arătat edificate cum sunt aceste blocuri cu P+2 și mansardă, P+4.
Chiar dacă ești proprietar particular sau este proprietate publică, nu ai voie să-i schimbi destinația.
Un spațiu care într-adevăr era destinat bucureștenilor, aceasta a fost și scopul de amenajare a acestor maluri de lac”, spune Dan Trifu, vicepreședinte Eco-Civica
Și în zona fostului ștrand Băneasa mai multe ONG-uri au sesizat că aproape patru hectare de spațiu verde ar putea să dispară, acoperite de clădiri cu 14 etaje.
Povestea se repetă și în Sectorul 2, pe Aleea Parcului Tei și pe strada Tuzla.
Dan Trifu, vicepreședinte Eco-Civica: ”Dacă vă puteți imagina pe mal de lac, într-o zonă verde, să construim blocuri cu 14 etaje, pe o stradă cu carosabil de 6 metri.
Uitați-vă, la numai câțiva metri, avem acești mastodonți, aceste blocuri cu 10-11 etaje și care ar trebui să aibă un procent minim de 30% spațiu verde”
Și în Sectorul 3, în noul plan urbanistic, figurează mai puțin spațiu verde. Cu mai bine de 50 de hectare.
Sunt suprafețele de pe malul stâng al Dâmboviței, care apar modificate în planșe.
Și acest Plan Urbanistic a fost suspendat în instanță.
Deși și-au dat avizul, cei de la Agenția de Mediu așteaptă ca instanța să îndrepte greșeala.
Conform unui raport al Centrului de Cercetare a Comisiei Europene de anul trecut, Bucureștiul apare cu 7,11 metri pătrați de spațiu verde pe cap locuitor.
Prin comparație, Viena și Berlin depășesc 20 de metri pătrați, iar Budapesta 16.
