Alături de Ungaria și Bulgaria, România este cea mai coruptă țară din UE, conform clasamentului realizat de Transparency International (TI). Organizația atrage atenția că răspunsul la pandemia Covid-19 depinde de gradul de corupție din fiecare țară.
Cu un scor de 44 de puncte din 100, România rămâne în continuare în top trei cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană, potrivit unui comunicat de presă al Transparency International (TI) România, dat publicităţii joi.
Deşi punctajele sunt similare cu cele din 2019 pentru majoritatea statelor membre, în premieră, trei state împart ultimul loc în clasamentul întocmit la nivelul UE – România, Bulgaria şi Ungaria – cu acelaşi scor: 44 de puncte din 100 posibile.
Percepţia asupra corupţiei din sistemul public şi mediul de afaceri din România rămâne neschimbată comparativ cu 2019, la fel şi în cazul Ungariei, în timp ce Bulgaria are un punct în plus faţă de anul anterior.
De altfel, România înregistrează acelaşi scor ca în anul 2012, ceea ce arată că măsurile luate în aproape 10 ani nu au fost constante şi nu au reuşit să schimbe percepţia pe care experţi independenţi şi din mediul de afaceri o au cu privire la corupţia din România, potrivit raportului TI.
Problemele din România s-au accentuat în contextul pandemiei
Lipsa de transparenţă în achiziţiile publice, subfinanţarea sistemului medical, lipsa unor măsuri consecvente pentru digitalizarea proceselor administrative sunt probleme constante la nivel naţional care s-au accentuat în contextul pandemiei de COVID-19.
Raportul Curţii de Conturi privind achiziţiile derulate pentru combaterea pandemiei au arătat grave deficienţe atât în administraţia locală, cât şi în cea centrală, se menţionează în comunicatul de presă al TI România.
Practicile corupte din companii, care la nivel declarativ îşi asumă politici de integritate, au fost de natură a afecta credibilitatea mediului de afaceri, iar campaniile de cosmetizare a imaginii au avut ca efect reducerea vigilenţei publice, avertizează sursa citată.
TI România atrage atenţia că societatea românească şi-a pierdut semnificativ aplombul în a sancţiona corupţia şi lipsa de integritate ca flagel general şi s-a manifestat mai degrabă secvenţial.
Care sunt țările cu cea mai mică și cea mai mare corupție
- Danemarca şi Noua Zeelandă – ţările cel mai puţin corupte;
- Sudanul de Sud şi Somalia – cele mai corupte
Danemarca şi Noua Zeelandă se menţin în fruntea listei, fiecare cu 88 de puncte din 100, în timp ce Sudanul de Sud şi Somalia, cu doar 12 puncte fiecare, se află la coada clasamentului.
Printre ţările care au realizat cele mai mari progrese în lupta împotriva corupţiei în ultimul deceniu se află Grecia, Myanmar şi Ecuador, în timp ce ţările care au pierdut cele mai multe puncte în clasament sunt Bosnia-Herţegovina, Malawi şi Libanul.
În rândul marilor puteri se evidenţiază SUA, care îşi consolidează căderea – pentru al patrulea an consecutiv, adică întregul mandat al preşedintelui republican Donald Trump – şi, cu 67 de puncte, ocupă cel mai prost loc în CPI din 2012.
Lipsa de control a programului de ajutoare anti-COVID-19, în valoare de un miliard de dolari, a provocat Transparency International o “serioasă îngrijorare” şi reprezintă, potrivit TI, “un recul semnificativ” în ceea ce priveşte tradiţia “normelor democratice de echilibru instituţional” .
“Corupţia nu doar că subminează răspunsul sanitar global la COVID-19, ci şi contribuie la prelungirea crizei democratice”, se menţionează în raport.
Aceste practici ilegale sunt asimilate totodată “cu cheltuieli mai scăzute pentru sănătatea publică şi cu rate mai mari de mortalitate infantilă şi maternală, de decese provocate de cancer, diabet şi boli respiratorii şi cardiovasculare”.
Pentru a combate corupţia şi efectul ei negativ asupra crizelor sanitare, TI sugerează întărirea instituţiilor cu atribuţii de supraveghere, asigurarea unui sistem deschis şi transparent de achiziţii, publicarea de date relevante şi garantarea accesului la informaţii.
Indicele de Percepţie a Corupţiei (CPI) reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în cele 180 de state şi teritorii analizate de Transparency International, iar clasamentul este alcătuit prin acordarea de puncte, de la 0 (foarte corupt) la 100 (deloc corupt).
