”Greu de conceput în afara unui tiranic imperativ al stabilității, sculptura nu abordează mișcarea decât pentru a o suspenda. În cel mai bun caz, ea o sugerează doar, printr-un ingenios joc de axe, sau prin modelajul „impresionant” al suprafețelor. Dincolo, însă, de asemenea artificii, sculptura rămâne mereu tehnica de a găsi punctul de optimă imobilitate al oricărei mișcări.”
Cu aceste cuvinte își începe discursul biografic adresat lui Octavian Olariu de către Andrei Pleșu în revista ”Arta” nr. 8/1979.
Cine este Octavian Olariu, omul cu monoxila?
Octavian Olariu s-a născut în Bretea Mureșană, Hunedoara, în anul 1931. În perioada 1957 – 1963 a urmat Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu”, specializarea Sculptură, Cluj-Napoca, România.
Sculptorul a intrat în Cartea Recordurilor, ca autor al celei mai mari monoxile din lume – o sculptura mobilă de 7.40 m înălțime și 1.40m diametru, pe care artistul a realizat-o în orașul Osoppo, din Italia.
Ce este monoxila?
Într-un text mai vechi, reprodus în album, Andrei Pleșu definește monoxila și descrie lucrările lui Olariu:
„El a gasit procedeul — stupefiant — de a converti volumul rudimentar al oricărui bloc de lemn într-un adevărat labirint de articulații și aceasta doar prin câteva crestături judicios calculate. Olariu reușește, cu alte cuvinte, să obțină numai cu ferăstrăul ceea ce, de obicei, nu e de închipuit decât la capătul unei laborioase manipulări de șuruburi, cuie, încleieri și balamale. Sculptura lui e precisă până la formulă și totuși de o abia controlabilă fantezie. E simultan ecuație și metaforă”.
Octavian Olariu – omul cu monoxila, prezent în platourile A7tv
Prezent fiind în emisiunea ”Știrea cea bună” cu realizatorul Cornel Dărvășan, Octavian Olariu depănează amintiri în legătură cu o altă piesă incredibilă de a sa, Căpitanul Erou de la 1877 Bâjgoiu (Giurgiu, bronz):
”Mă duc la minister. Îmi spune: Du-te că se dau niște busturi. Mă duc acolo să cer și eu unul. Îmi spune mai tăios că nu se mai poate, le-a dat pe toate. Și am dat să plec. Și m-a chemat înapoi și mi-a arătat pe o masă numai gravuri cu eroii de la 1877. Și îl aleg pe unu. Și fac sculptura. Când intră după cel care m-a lăsat până la urmă, a zis că parcă vede acest erou în carne și oase. Și a pus-o prima la intrare în parc.”
Aici poți vedea întreaga emisiune:
