Odată cu dezvoltarea televiziunilor comerciale și a rețelelor de socializare, notorietatea unor oameni mediocri sau de joasă valoare a crescut în mod îngrijorător. Până când nu au existat aceste pârghii de comunicare foarte rapidă mediocritatea, lipsa de cultură și prostia erau destul de bine cenzurate (izolate) de către politicile de stat sau de liniile (culturale, informaționale, politice sau educaționale) promovate de Mass-Media de atunci.
În prezent, masele de mediocri, de inculți și de neavizați profesional s-au transformat în influenceri, lideri de opinie și în ,,educatori”. Cu toate că nu toți influencerii sunt așa (unii chiar își merită renumele promovând valori, modele de viață și lucruri utile societății), marea majoritate se încadrează în acest tablou al ,,parveniților culturali” sau de popularitate.
În acest fel, nu valoarea, specializarea sau competența îi recomandă pe acești indivizi, ci notorietatea. Drept urmare, tot ceea ce spun și tot ceea ce fac ei este considerat bun sau valoros, de către foarte mulți oameni care îi adoptă ca modele supreme de viață.
În acest mod s-au creat tot felul de subculturi-inculturi (medicale, educaționale, muzicale, culturale, de divertisment trivial și ieftin etc.) care degradează societatea din punct de vedere cultural, educațional, intelectual și moral. Trebuie să mai subliniem faptul că multe dintre aceste ieșiri în public și ,,în decor” ale unor influenceri de acest fel sunt imorale și chiar infracționale, promovând consumul de droguri, violența, lipsa respectului față de autoritate sau promiscuitatea sexuală.
Ce se face pentru a limita aceste fenomene? Din păcate prea puțin! Ba din contră sunt încurajate tacit sau pe față din varii motive. Ce s-ar putea face?
Ar trebui ca toate aceste ,,personalități de carton” să nu mai fie deloc promovate în cadre oficiale, indiferent de notorietatea lor.
Ar trebui să se pună un accent mai mare pe cultură și pe științe în cadrul școlilor. Formarea unui om nu implică doar limba română și matematică, ci implică și celelalte discipline predate și INTEGRATE în viață în mod corespunzător.
Un alt remediu ar putea fi crearea de programe și de alternative sănătoase, în care tinerele generații ar putea să vadă diferența dintre valori autentice și nonvalori, între cultură și incultură și între moral și imoral.
Bisericile pot aduce un aport cultural și spiritual de valoare, prin menținerea legăturii cu tradițiile, scrierile și culturile vechi, neperimate de timp.
Nu în ultimul rând este nevoie de o preocupare a fiecăruia dintre noi pentru creștere și înnobilare. Fără acest element, celelalte soluții pot informa sau facilita un drum în această direcție, dar nu pot să înlocuiască efortul personal.
Din păcate, istoria a dovedit că masele în general, nu sunt interesate decât de ,,pâine și de circ”. Cu toate acestea, s-a putut vedea că proporțiile dintre oamenii cultivați, mediocri și submediocri dictează viitorul unei țări și a unei națiuni.
