Cristian Diaconescu, avocat în Baroul București, fost ministru al Justiției și fost ministru de Externe, prezent în emisiunea „Prin tribunale ca prin viață” cu Mihaela Olaru, a dezbătut alături de Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției și vicepreședinte al Senatului României și Mihaela Alexandru, avocat în Baroul Brașov, Doctor în Drept, fost procuror, judecător, inspector judiciar și consilier în cadrul Administrației Prezidențiale – Departamentul Legislativ, tema „Necesitatea și limitele răspunderii magistraților”.
„Reformat din interior, cu respectarea evaluărilor pe care sistemul însuși și le face, dar pe care le face cu seriozitate, cu bună credință, ținând seama de faptul că vocile sunt foarte multe care cer responsabilități, uneori chiar absurde, în legătură cu sistemul judiciar.
Să nu uităm un lucru, căile de atac sunt criterii orientative, de multe ori, în ceea ce privește funcționarea și răspunderea sistemului judiciar, și că, nu numai hoția, dar și prostia trebuie să se plătească.
Dar, pe de altă parte, nu trebuie uitat un lucru, există valoare în sine în ceea ce privește Justiția. Și fără respectul aproape sacrosanct al valorii Justiției, practic, nu poate să existe lege, deci nu poate exista democrație.”, a declarat Cristian Diaconescu.
Întrebat de Mihaela Olaru, gazda emisiunii, de ce este importantă decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în procesele deschise de instanțe din România privind modificările aduse legilor justiției, Robert Cazanciuc a răspuns:
„Această decizie nu face decât să consfințească ceea ce știam cu toții, încă din 2007, și anume, că România s-a angajat în acest drum al Uniunii Europene cu câteva lucruri de făcut și în zona de Justiție, altfel decât s-a întâmplat cu alte state.
România și Bulgaria au acest tip de angajament. La 14 ani de la aderare, România are deja buletin de Uniune Europeană. Deci suntem o țară cu biletul de UE și trebuie să ne punem întrebarea dacă acest mecanism și-a îndeplinit rostul.
E un lucru care preocupă pe de o parte Bucureștiul, dar și Bruxelles-ul, în aceeași măsură, pentru că un mecanism, care tinde să aibă caracter perpetuu, te întrebi dacă mai are sau nu eficiență în condițiile în care la nivelul Uniunii Europene sunt state unde problemele sunt mult mai complicate decât se întâmplă să fie la noi.
Atâta timp cât este în vigoare, evident că el este parte a angajamentului pe care și l-a luat România față de Bruxelles.
Conținutul acestui document a evoluat de-a lungul timpului. Dacă ne uităm în 2007 și ce avem astăzi, lucrurile sunt puțin diferite. Sigur, principiile sunt aceleași.
De la fiecare an, România părea să îndeplinească niște obiective, după care, din diverse motive, interne sau externe, apăreau și alte lucruri de îndeplinit din partea României.
Eu am avut parte de trei rapoarte MCV, aș spune mai degrabă pozitive, chiar eram la un moment dat pe punctul de a ridica acest mecanism considerând Bruxelles-ul că am îndeplinit anumite lucruri, n-a fost să fie așa, din diverse considerente, uneori interne, alteori externe, un mecanism să spunem destul de complex.
Decizia, din punctul meu de vedere, din perspectiva MCV, nu aduce nimic nou, doar consfințește o anumită realitate juridică.”
La rândul său, avocatul Mihaela Alexandru a declarat:
”După un anumit moment, interferența factorului politic în justiție a devenit din ce în ce mai puternică. Interferență care a fost resimțită extrem de puternic de către sistem.
Vreau să amintesc o modificare din anul 2012, a uneia dintre Legile Justiției și anume, Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, prin care se reglementa un nou titular al acțiunii disciplinare împotriva magistraților, și anume, ministrul Justiției.
Ideea este că ministrul Justiției, în mod efectiv, nu a pus în practică acest rol politic, interferând în activitatea judecătorilor și procurorilor, lăsând Inspecția Judiciară să efectueze toate verificările, dându-se cumva deoparte, spunând: Niciodată, ministrul Justiției nu a exercitat această funcție de titular al acțiunii disciplinare.
Acesta era un aspect de interferență resimțit și reclamat la acel moment de către sistem.
În schimb, perioada 2017 – 2018 a afectat foarte mult sistemul judiciar, pentru că a pus la grea încercare sistemul judiciar, și nu numai. În acea perioadă, lucram la Administrația Prezidențială și a fost destul de greu să putem face față valului de modificări, prin care-printre altele-Consiliul Superior al Magistraturii era lipsit, aproape slăbit de unele puteri, întărindu-se foarte mult poziția ministrului Justiției.
Curtea Constituțională a României, de asemenea, a fost pusă la grea încercare și s-au pronunțat niște decizii istorice în acea perioadă.
Deci, din punctul de vedere al relației, ministrul de Justiție – procurorii șefi, a fost greu încercată.
Din punctul de vedere al creării a acestei noi structuri a Ministerului Public, Secția de investigare a infracțiunilor săvârșite de către magistrați, la fel, a creat extrem de multe tensiuni și creează, încă, multe polemici în sistemul judiciar.
Din Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), o altă problemă extrem de serioasă este modalitatea de numire a inspectorului șef al Inspecției Judiciare prin Ordonanță de Urgență și exercitarea funcției timp de câteva luni în această formă de numire.
Deși competența de numire a inspectorului șef aparține plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care are rol constituțional, fundamental, de garant al independenței Justiţiei.
Deci, toate acestea evenimente au bulversat sistemul judiciar.”
Mai multe detalii puteți urmări în emisiunea juridică „Prin tribunale ca prin viață” cu Mihaela Olaru | „Necesitatea și limitele răspunderii magistraţilor”, accesând link-ul de mai jos:
Eu am dovezile toate că justițiea din Tecuci și Galați fac cu bună știință totul și cei de la Suprem resping sesizările șDar au o mafie încît ei știu să tergiverseze încît la CEDO să fie tardivă . Am avut din 2000 4 plîngeri la CEDO și una la ONU cînd erau la Geneva . Am postate pe pagina mea de Facebook Paraschiv COSTIN din Galați Com COROD .Am postările comentate din 2001 și 2004 și 5 de la Geneva toate respinse abuziv adică am motivat cu șpagă dată de adrian năstase și la CEDO în 2001 10 Febr a fost cu Rodica Stănoiu era Min Just .Astea leam dat la Parlament UE în 2002 a demisionat Președinta și Grefa CEDO dar dosarul meu avea Nr 59047 în 2000 cînd la ordine aveau 32000 și în 2014 alta respinsă abuziv are nr 58350 /2014 Astea cele mai grave . Dar acuma am la SIIJ 2 plîngeri și are nr 159 din 30 ian 2019 Deci are 2 ani și 6 luni asta este cu pensiea dosar cu Casa de Pensii și mia respins și am dat în judecată la Tribunal C Apel și Suprem care resping la prima ședință am fost citat și au zis rămîne în pronunțare deci ma ținut 4 luni și am scris urgent la CEDO și ei după 2 luni trimit Dosar și Număr cu cod de bare nr 58350 /2014 Deci lau respins luînd și cele 2 luni pînă mia expediat dosar tip și Număr .Este abuz cele 2 luni nu se pun se ia în calcul data primirii primei sesizări unde am cerut să mă adresz curții . Deci cu asta aștept la SIIJ de peste 2 ani și este tergiversare că au luat plîngerea de la alegeri de 5 luni depusă plîngerea . Eu aștept din 2012 pensiea . Am legile din 2012 luate de NET și legea 19 actualizată 2010 are la ART 167 ind 1 și tabelul 4 modificate clar care sunt la legea 263 la ANEXA 6 .Eu am 16 ani în gr 1 și stagiu minim este de 15 la toți calculat la anexa 6 Deci eu născut 1957 iunie în 2012 luna noembrie am dreptul cu 15 ani și 5 luni stagiu minim .Stsagiu comlpet la gr 1 se cere celor care nu au minim 15 ani și dacă au 35 ani cotizați cu 14 ani în gr 1 are 7 ani reducere . Dar la cei care nu aveau grupe cu 35 ani li se reducea 5 ani maxim .La art 57 din legea 263 stagiu maxim complet la gr 1 este de 22 ani și 6 luni ȘI ESTE DIN 15 ANI LA CARE SE ADAUGĂ 6 LUNI LA AN MAI SUNT 7 ANI ȘI 6 LUNI ȘI ADUNATE FAC 22 ANI ȘI 6 LUNI .ORI EU AM 16 ANI .DECI +24 ani stagiu in înțelesul legii .+ARMATA ȘI SOMAJ 8 LUNI am 26 ani și 2 luni . Mi sa respins și în 2018 am deciziea care acuma recunoaște vechimea de 26 și 2 luni dar în 2012 nu recunosc deși am totul la fel adeverințele grupei sunt din 2010 .Am scris la COMISIEA EUROPEANĂ la Bruxelles .aștept și de la ei am dat totul și au zis că mi se va cere dovezi și le filmez și le trimit la ei sămi dea un e-mail să le descarc fișiere .Are o întrebare unde scrie dacă românia are de luat bani de la UE și dacă intră și problema mea am zis nu știu .Are ca răspuns de dat DA NU SAU NU ȘTIU .În 2020 am mers la Min Muncii și Doamna Alexandru Violeta mia trimis la Casa din Buc CNPP și au zis că nu pot sămi dea că trebue tot justițiea să se pronunțe .Dar cît să aștept ?Vreau să vă expediez legea 19 din 2010 ACTUALIZATĂ . PE NET DĂ LEGEA ca titlu așa dar ESTE CEA DIN 2000 care este abrogată cu asta a furat adrian năstase grupele 1 și 2 și au scos la pensie din fostul Combinat la pensie cu adeverințe false din condiții normale și în 2015 la DNA mia respins sesizările .Au zis și dacă fură ce fură de la mine / Da am zis mai citiți .Am scris UN SOS am plătit pe cineva la tradus în engleză și lam pus pe CNN BBC NY TYMES și prin Europa .Este în pagina mea de F postat am 8 +18 pagin .Le voi face mai bine postările foto .Acuma eu nu am nici un venit am lucrez 6,5HA dar anul trecut nu am avut nimic recoltă =0 și nu am primit nici calamități .Nu știu dacă sa dat la cultura mare din toamna 2020 .La Grîu sa dat .Asriea în ziarul de Galați că se dă în aprilie și nu am auzit nimic .
[…] post Necesitatea și limitele răspunderii magistraților appeared first on A7TV – Trăiește […]