Unii specialiști ne spun că în conversațiile directe, efectul maxim al cuvintelor nu depășește 7%. Modul în care vorbim, poate atrage lângă noi pe partener sau îl poate îndepărta. Tonul vocii într-o conversație reprezintă 38% din mesajul transmis. Prin tonul vocii de multe ori se exprimă atitudini și emoții pe care cel ce comunică dorește să le ascundă. Vocea poate fi: tare, blândă, aspra sau dulce, liniștită și mângâietoare. „Vocea mai este numită și melodia coversatiei”. (Duță, 2020, 39).
Tonul vocii
Trebuie să depunem mult efort pentru a ne forma un ton al vocii plăcut care este foarte eficient. În comunicare contează foarte mult și accentul care se pune pe unele cuvinte. Să nu uităm că prin tonul vocii putem transmite mesaje reci, cu efecte negative sau mesaje pline de căldură, preocupare și dragoste, care au efecte pozitive în specia în educarea copiilor.
Felul în care ne folosim vocea și calitățile vocale are o mare importanță în procesul de comunicare. Sentimentele, personalitatea și atitudinea vorbitorului sunt exprimate prin volumul și intensitatea vocii. Accentele regionale pe care le folosim în vorbire ne pot oferi și indicații despe zona geografică de proveniență. Gradul de educație și statutul social al unei persoane îl putem constata după dicția și accentual vorbirii. (Duță, 2020, 39, 40).
Ritmul vorbirii
Ritmul vorbirii este o altă modalitate prin care putem comunica informații despre noi. Cineva care vorbește repede poate exprima neliniștea sau anxietatea, iar cineva care vorbește lent poate fi considerat ca fiind nesigur pe cee ce spune (Duță, 2020, 40).
„Gradul de încredere, autoaprecierea, siguranță de sine se pot transmite prin intermediul vocii; toate aceste informații despre noi înșine le putem oferi prin comportamentul nostru de comunicare”. (Iovanuț, 2001, 46)
„S. Hybels și R. Weaver 1986 au indentificat două obiective ale comunicării orale și anume captarea atenției și creșterea înțelegerii, respectiv folosirea clasificărilor și comparațiilor”.
Pentru a eficientiza comunicarea, G Ferriol și N. Flageul 1998 au adăugat și alte elemente: claritatea limbajului, elasticitatea mesajului și concizia (Apud Pânișoară, 2008, pg. 86).
