A7TV vă propune, în EXCLUSIVITATE, în această seară, în direct la ȘTIREA CEA BUNĂ cu Cornel Dărvășan, un invitat de excepție – Ministrul Fondurilor Europene, domnul Marcel Ioan Boloș.
Ioan Marcel Boloş, a absolvit două facultăţi cu profiluri diferite, are două doctorate şi a făcut parte din guvernele Ponta și Cioloș, ca secretar de stat în ministerele Transporturilor şi Turismului.
Conform CV-ului de pe site-ul Facultăţii de Ştiinţe Economice din Oradea, Ioan Marcel Boloş a obţinut în 1997 diploma de licenţă atât ca economist, cu specializarea în finanţe-asigurări, la Universitatea din Oradea, cât şi pe cea de inginer, cu specializarea în electromecanică.
Conform aceluiaşi CV, în cei patru ani până în 1997, el a profesat şi ca inspector la Primăria din Oradea.
Ioan Marcel Boloş are un doctorat în contabilitate, obţinut în 2005 la Universitatea de Vest Timişoara, iar într-un alt CV, postat în 2017 pe site-ul ASE Bucureşti, Boloş scrie că are şi o diplomă de doctor în Management, obţinută la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca (1999-2007).
Marcel Boloş a avansat treptat în învăţământul superior, iar din 2015 este profesor universitar doctor la catedra de Finanţe Contabilitate de la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii din Oradea.
Până în 2012 a ocupat diverse poziţii de conducere la Primăria Oradea şi în Consiliul Local, iar în 2012 a ajuns secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
În perioada 2013-2017 a lucrat în Ministerul Transporturilor, mai întâi ca director general, apoi ca secretar de stat, iar din ianuarie 2017 este şef la ADRNV (Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest).
Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a reiterat importanţa ca valoarea fondurilor atribuite politicii de coeziune să nu fie diminuată, în contextul negocierilor purtate de România cu Consiliul European în privinţa bugetului Uniunii Europene pentru viitoarea perioadă de programare (2021-2027).
Suplimentar, pentru România sunt prioritare şi trebuie preluate în procesul de negociere cinci teme cu impact.
- Ministerul Fondurilor Europene vorbeşte astfel de majorarea flexibilităţii între fonduri de la 5% la 15%, bani ce vor putea fi transferaţi de la Programul Operaţional Capital Uman, finanţat din Fondul Social European+ (FSE+), către programele finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sau din Fondul de Coeziune (FC).
- O altă temă este reducerea alocărilor pentru cercetare de la 35% la 30% din Fondul European de Dezvoltare Regională.
- A treia temă este continuarea aplicării regulii „N+3″ şi în perioada de programare 2021-2027, aşa cum se întâmplă în prezent.
Măsura se traduce prin faptul că România va avea la dispoziţie, după terminarea ciclului financiar 2021-2027 aflat acum în pregătire, încă trei ani în plus pentru implementarea proiectelor mari şi, implicit pentru atragerea banilor alocaţi.
Concret, aplicarea regulii „N+3″ va însemna că ultimul an pentru implementarea proiectelor finanţate din bani europeni în următorul ciclu financiar va fi 2030 în loc de 2027.
- A patra temă este menţinerea posibilităţii de fazare a proiectelor de infrastructură în viitorul cadru financiar multianual (2021-2027), fapt ce va permite finanţarea şi continuarea proiectelor care nu au putut fi finalizate în actuala perioadă de programare (2014-2020).
României i se permite astfel finalizarea unor proiecte mari precum autostrăzile, fără a pierde bani europeni din cauza întârzierilor înregistrate până acum.
- De asemenea, ultima temă cu impact este creşterea procentului de prefinanţare oferit de Uniunea Europeană de la 0,5% pe an la 3% pe an, pentru a pune la dispoziţia României sume mai consistente necesare începerii proiectelor.
În acest mod, va fi redusă presiunea asupra bugetului naţional.
Nu ratați o ediție de colecție, în această seară, de la ora 21.00 – ȘTIREA CEA BUNĂ cu Cornel Dărvășan.
