Mesele în oraș au devenit mai scumpe. Inflația bacșișului este reală, o simțim chiar și la noi. Ne sunt recomandate anumite sume chiar și în aplicațiile de pe care comandăm mâncare. Plătim pentru un serviciu, care oricum ar trebui să fie inclus în preț, în condițiile în care avem chiar și taxă de transport, informează hotnews.ro.
Corectitudinea bacșișului
În țările în care nu există cultura bacșișului, acest fenomen este considerat inacceptabil. În Coreea de Sud făcea vâlvă o știre, săptămâna trecută, despre o brutărie care a pus un borcan de „tips” pe tejghea. A fost un șoc pentru sud-coreeni. Ei nu înțelegeau de ce se cere bacșiș pentru că nu au primit un serviciu în plus care să merite.
L-au numit și ei: tipflation.
În Canada, fenomenul „tipflation” se simte altfel. A crescut procentul care se lasă chelnerilor, de la 18 la 20%. Deși li se pare scandalos, că situația a scăpat de sub control, pare că se menține trendul. Sunt aceste norme sociale care au împins procentul în sus. În 2016 mai toți canadienii lăsau 15% la restaurante.
Mesele în oraș au devenit mai scumpe
Anul trecut consumam la masă, în oraș, de circa 80 de lei (2 persoane) și lăsam un bacșiș de 8 lei. Adică 10%. Asta face multă lume.
Cum prețurile au crescut, acum acea masă la același restaurant mă costă cu 20 de lei în plus. La 100 de lei, bacșișul este 10 lei, adică cu 2 lei în plus.
Da, nu te obligă nimeni să lași, dar se simte o oarecare presiune socială în a oferi ceva chelnerului, deși primește salariu pentru serviciile sale.
Practic, acel 10% înseamnă mai mulți bani.
Problema poate fi privintă și prin perspectiva masei monetare, că se creează inflație prin banii pe care îi dai separat la restaurant. Pentru o astfel de analiză ar fi nevoie de anumite date pe care nu le avem. Nu știm cât bacșiș se învârte în Horeca din acest punct de vedere.
