Lipsa de protecție a medicilor ginecologi. Unde începe și unde se termină malpraxisul? Relația de încredere pacient-medic este „zdruncinată” în România, fiind vorba despre un fenomen care a început în urmă cu mulți ani, dar s-a accentuat și mai mult în timpul pandemiei și după aceasta, iar refacerea acestei relații de încredere trebuie să fie unul dintre obiectivele Colegiului Medicilor.
Cum se poate îmbunătăți relația doctor-pacient?
O lege mai bună a malpraxisului ar crește și încrederea pacienților în sistem, tergiversarea deciziilor în cazurile de posibil malpraxis fiind una dintre probleme care scad încrederea românilor în sistemul de sănătate.
„Actuala lege face ca, într-un caz de prejudiciu, pacienții să nu primească în timp real o despăgubire care ar fi corectă. De asemenea, noi, medicii, suntem obligați să încheiem o poliță de malpraxis asemănătoare cu asigurarea RCA pentru mașină. Ca să mergi cu mașina ești obligat să faci RCA, iar noi suntem obligați să încheiem o poliță de malpraxis la o societate de asigurări. Costul poate să ajungă la 400 de euro, dar există și polițe de 50 de euro. Fiecare alege”, a comentat Prof. dr. Daniel Coriu, medic primar hematolog și directorul Centrului de Hematologie și Transplant Medular al Institutului Clinic Fundeni din București.
Cum este situația actuală?
„Se întâmplă o greșeală, indiferent de natura ei. Se face o comisie de disciplină și vinovatul este pedepsit. I se face ceva, lucru care nu aduce niciun beneficiu nimănui, nici doctorului sau asistentei sau infirmierei și nici instituției. Pentru că filozofia ar trebui să se schimbe. Să mutăm focusul de la nivelul personalului medical la cauzele care au dus și au permis o greșeală. Să identificăm motivele care au permis ca acea greșeală să se întâmple. Iar dacă vorbim despre despre malpraxis, adică o greșeală, o eroare medicală produsă din ignoranță sau neprofesionalism sau dintr-o vină a medicului și care a produs un prejudiciu pacientului. Dar în astfel de situații, cu toții suntem de acord că pacientul trebuie să beneficieze de o despăgubire financiară. Dar eu, după ce închei acea poliță de asigurare, ar trebui să vină asiguratorul să îmi dea această despăgubire.”
„Dar ce se întâmplă? Cine stabilește că este malpraxis? Este o comisie la DSP care este complet nefuncțională, pe care dorim să o desființăm, deoarece nu are absolut nicio legitimare. Și apoi, în instanță, în final, este medicul legist. Dar, cu tot respectul pentru colegii mei, care sunt medici legiști, medicul legist nu are cum să știe toate cauzele medicale – nu are cum să știe și cardiologie, și hematologie, și chirurgie, este imposibil. Nu există o supraspecialitate. Și atunci, lucrurile se tot amână, se tergiversează. Iar majoritatea proceselor de acest fel durează foarte mult și ajung să se prescrie. Foarte puține cauze au ajuns la final în timp real”, explică președintele Colegiului Medicilor.
Lipsa de protecție a medicilor ginecologi
În emisiunea ”Oameni și păreri” cu realizatoarea Laura Manciu, invitatul Claudiu Șerbănoiu, medic obstetrician – ginecolog, discută despre coordonata stringentă a societății medicale:
”În străinătate, lumea începe să fugă de această specialitate de mulți ani. De ce? Din cauza lipsei de protecție. Din cauza ingeniozității unori avocați care pot foarte ușor transforma o naștere într-o traumă. Sau în ceva în care se poate cere după ani de zile despăgubire. Poate pentru că acel copil nu ia note bune la școală. Sau chiar acel copil are probleme reale, care nu au treabă cu voința medicului respectiv. Atunci acesta este hăituit și purtat prin procese penale. Am colegi care au fost și sunt hăituiți în această manieră. Ei sunt terminați psihic. Pentru că un medic nu este în general genul de persoană care să digere tribunale.”
[…] Citeste mai mult […]