Lavinia Ștefan, om de televiziune, interpret, textier, speaker și poet, este un artist complet care a luptat, încă de foarte mică, pentru a deveni ceea ce este acum.
”Eu am cântat de mică. Am cântat într-un taraf, eram cea mai mititică. Aveam o vioară care era cât mine, luptam la ea din toate puterile mele de fetiță. Muzica este o dragoste ce nu poate fi exprimată în cuvinte.”
Vocea profundă, caldă, de alto i-a fost lăudată chiar de regretata Laura Stoica, imediat după ce s-au cunoscut. Lavinia Ștefan își amintește cu emoție cuvintele celebrei cântărețe:
„Îmi place vocea ta! Ai o voce foarte mișto!”
Pe lângă numeroasele aptitudini din domeniul artistic, invitata lui Cornel Dărvășan în emisiunea „Știrea cea bună„ a fost și olimpică, de patru ori, ceea ce i-a oferit o privire de ansamblu asupra sistemului de invățământ din România.
”Școala românească este calată doar pe două dintre aceste tipuri de inteligențe: pe cea lingvistică și pe cea logico-matematică.
Ele mai sunt: inteligența muzicală, spațială, cei care văd chestii în spațiu, pot fi viitori arhitecți; inteligența kinetică sau kinestezică: viitori coregrafi, dansatori, sportivi, eventual catalogați, de diverși profesori, cu ADHD. Nu. Poate acei copii au inteligența aia mult mai bine dezvoltată.
Inteligența inter-emoțională și intra-emoțională. Copiii au aceste comori, le poartă în ei și vine școala românească și zice: Dacă nu știi matematică și română… ești cam prost.”
