Pe Laura Manciu nu ai cum să nu o observi! Îți atrage atenția imediat ce intră într-o încăpere. Amestecul de sobrietate, zâmbetul copilăresc și privirea pătrunzătoare fac din Laura o persoană ușor de reținut.
Cum era Laura în urmă cu 15 ani?
În urmă cu un deceniu și jumătate urmam cursurile Facultății de Drept. Eram energică, entuziastă; aveam speranțe, visuri. Scopul meu era să devin avocat. Am legat prietenii atunci, unele au fost durabile, au trecut proba timpului, altele s-au destrămat, pentru că au fost fragile.
Și scopul tău s-a împlinit! Ești avocat, dar ești și realizator A7TV. Ce emisiune prezinți?
Emisiunea se numește „Oameni și păreri” și se difuzează în fiecare sâmbătă, de la ora 20.
Este răspunsul nostru la nevoile și condițiile actuale ale oamenilor. Se adresează arenei publice care nu vrea să facă rabat la justa măsură, calitate și onestitate.
Talk – show – ul cuprinde îndemnuri, sfaturi, principii, reguli, interdicții, valori și povești de viață filtrate prin experiența personală a invitaților.
Se numește astfel, pentru că nu este o doar o dezbatere, ne interesează și „Omul”, povestea lui, experiența lui de viață.
Așadar, tema emisiunii este potențată de experiența invitaților.
Povestește-mi o întâmplare inedită de la filmări
O situație inedită a fost când am avut-o invitată pe actrița Daniela Nane pentru două emisiuni. Emisiunile le înregistrez, nu sunt în direct.
A fost prezentă în prima emisiune iar în a doua a intervenit ceva și a trebuit să plece. Eu trebuia să acopăr spațiul de filmare și mi-a sugerat c-ar putea s-o înlocuiască o prietenă.
Numai că prietena nu era actriță, ci pianistă concertistă, una de talie înaltă. Așa c-am realizat o emisiune cu invitat ad-hoc, deși n-am avut pregătite întrebări în prealabil, fără documentare.
Ioana Maria Lupașcu a avut o prestație foarte bună și interviul a fost vizionat. O telespectatoare a comentat la emisiune că a petrecut cel mai sublim timp din viața ei.
O situație inedită cu final fericit!
Cum ai ajuns să faci televiziune?
Din liceu am admirat-o foarte mult pe Andreea Marin. O priveam ca pe un etalon în televiziune, însă nici nu îndrăzneam să visez c-aș putea prezenta o emisiune; mi se părea un țel imposibil de atins. Nu mă refer la competențe, ci la cum funcționează lucrurile în România, trebuie să fii „omul genitivului” (a, al cui).
Eu n-aveam pe nimeni sus-poziționat care să mă recomande. Și putem vorbi de ambele profesii, am intrat pe merit.
În avocatură sunt de 14 ani iar în jurnalism de 6 ani.
Să revenim, cum zice Andreea: „nu există nu se poate”, mi s-a deschis posibilitatea în televiziune în urma cu șase ani, am fost invitată la un post local din Buzău, Campus TV, și acolo m-a remarcat directorul postului respectiv, astfel din invitată am devenit moderatoare.
M-am gândit la o denumire de format și așa a luat naștere „Oameni și păreri”. Această emisiune a fost lansată prima dată în Buzău.
Care este traseul tău profesional?
Am colaborat cu Campus TV un timp. Acum doi ani am înaintat un CV către postul A7TV, am fost contactată pentru interviu și mai apoi am susținut câteva probe.
Rezultatul a fost favorabil, astfel că de doi ani colaborez cu acest post minunat. Bineînțeles, atunci am preluat la A7TV și emisiunea „Oameni și păreri”. Și mi-am întâlnit și modelul în televiziune, Andreea Marin, căreia i-am luat patru interviuri, trei în platou și unul la o gală la care a fost coorganizator și prezentator, Atipic Beauty, gală al cărei inițiator a fost Magda Coman.
Te simți împlinită prin televiziune?
Da, sunt. Sunt împlinită dacă persoanele care-mi urmăresc emisiunea se decid să facă schimbări pozitive. Prin televiziune poți disemina valori, poți impacta mulți oameni; poți influența comportamente, vieți. De-aici rezidă o mare responsabilitate.
Vreau să îndeplinesc profesia aceasta cu un rost, nu așa la întâmplare. Dorința mea de-a face televiziune a început ca un manifest împotriva la ceea ce se-ntâmplă în mare parte, din nefericire, în televiziunea de astăzi.
Sunt posturi și emisiuni care, pentru a cuceri o audiență largă, oferă publicului bârfă, exhibare fără perdea a vieții imorale, obscenitate, disensiuni, violență etc.
Cred că oamenii s-au săturat de astfel de programe, au ajuns la preaplin, deoarece cantitatea a fost foarte mare. Cred sau sper…Atunci când sunt un agent moral în această mare tulbure a televiziunii am pace lăuntrică.
Știi ce satisfacție am când primesc mesaje de mulțumire din partea telespectatorilor care au trecut prin experiențe similare cu cele relatate în emisiune? O satisfacție indescriptibilă!
Ce pasiuni are Laura Manciu?
Jurnalismul, avocatura, poezia, actoria, călătoriile. Mai am o pasiune pe care v-o destăinui, chiar dacă o să râdeți puțin, îmi place fotbalul.
În copilărie, în gimnaziu, am făcut parte din echipa de fotbal a fetelor. Îmi place foarte mult să gătesc și aș vrea să am mai mult timp să-i răsfăț pe-ai mei. Mai am interes pentru natură, frumos, pentru grădinărit. Am un având pasional și pentru pictură. Și lista continuă, însă mă opresc aici.
Dacă nu erai avocat și realizator, ce altceva ți ar fi plăcut sa faci?
Actor și psiholog. Dacă mă gândesc bine, ca avocat ofer și consiliere psihologică.
Ai vrea sa joci pe o scena?
Am jucat pe o „scenă” improvizată pe uliță, când eram copil. Organizam spectacole împreună cu niște prieteni; eu eram prezentator și actor. Aveam și culise, cabina de schimbat era garajul vecinului. I-am furat mamei toate rochiile. Spectatori erau unii copii din sat. Chiar dacă era reprezentație în aer liber, vindeam bilete. Trebuia să acoperim cheltuielile pentru tombolele din cadrul spectacolului, care erau nelipsite. Am copilărit atât în comuna Vărbilău (unde se desfășurau spectacolele 🙂 ), cât și în orășelul Slănic Prahova…Da, mi-ar plăcea să joc pe o scenă adevărată.
Ce anume?
Comedie – una curată, fără cuvinte lascive, vulgare.
Am uitat să mai râdem. Este cunoscut faptul că râsul este stimulator natural; ameliorează starea psihică. Mi-ar plăcea să-i contaminez pe oameni cu poftă de râs. Terapia prin comedie este o soluție.
Ce nu știm despre Laura Manciu?
Am omis să vă destăinui care este cea mai importantă profesie a mea, aceea de „mamă”. Am o fetiță. Visul meu este să-i proiectez imaginea unei mame ideale; să îndeplinesc rolul de mamă la potențial maxim. Fetița mea are 8 ani și se numește Eva.
Ce ne poți spune despre viața de familie?
Familia mea este un colț de rai. Dacă am o zi mai stresantă, știu că pot merge acasă să-mi pansez rănile. Profesiile noastre converg, soțul este judecător și purtător de cuvânt al Judecătoriei Buzău iar eu sunt avocat și jurnalist.
Ca avocat pledezi în fața judecătorului iar ca purtător de cuvânt trebuie să menții un dialog cu reprezentanții mass-media.
Așadar, ambele atribuții ale noastre sunt asemănătoare. În viața de familie ne completăm. Mă întrebai de pasiuni, dacă i-ai fi adresat întrebarea aceasta soțului meu, povesteai cu el ore. Este un exemplu pentru mine în multe privințe, are o sumedenie de pasiuni pe care le realizează deplin. Și, cel mai important, Ovidiu este un om de-o profunzime și bunătate cum rar am întâlnit. Este un soț și-un tată extraordinar… Locuim în Buzău iar eu fac naveta la București pentru emisiuni.
Cum v-ați întâlnit?
În urmă cu 13 ani am avut un caz de divorț în Buzău (eu fiind originară din Slănic Prahova). Ironia este că am ajuns în Buzău să divorțez doi oameni și mi-am construit o familie.
