În platoul emisiunii ”Știrea cea bună”, prezentată de Cornel Dărvășan, o invitată de onoare, Irina Margareta Nistor, critic de film român, vorbește despre cum a evoluat din punct de vedere profesional în perioada comunistă și prin ce experiențe de viață a trecut.
”IRINA NISTOR, O VIAȚĂ DE FILM ” – ” PUTEAM SĂ TRADUC ÎNTR-O ZI UN FILM DE 12 ORE ”
Absolventă a Facultății de Limbi Străine, specializarea franceză-engleză, din cadrul Universității din București, Irina își dorea să învețe și să predea limba rusă.
Însă, după o discuție cu venerabilul critic de film și realizator de emisiuni TV, Tudor Caranfil, aceasta a avut oportunitatea de a fi traducătoare la ”Clubul criticilor”.
La acea vreme, nu avea experiență, dar fiind pasionată de cinematografie, a luat lecții de la ceilalți traducători, astfel încât a ajuns cu ușurință să traducă un serial întreg de 12 ore.
” ÎNJURĂTURILE, O METODĂ DE TORTURĂ COMUNISTĂ” -” NU AM ÎNJURAT ȘI NICI NU O SĂ ÎNJUR”
Irina Nistor a fost nevoită să traducă și anumite părți din seriale sau filme cu un limbaj licențios, dar nu a vrut să transmită generației sale că este o voce ”torționară”, nu din cauza cenzurii, ci din cauza faptului că înjurătura reprezenta atunci una dintre cele mai grave pedepse, iar în continuare este considerată drept inacceptabilă pentru ea.
Înjurătura era o modalitate de ”spălare pe creier” aplicată foarte des de comuniști, așa că acesta este unul dintre motivele principale pentru care artista nu vrea să adopte și să promoveze acest limbaj simplu, ci vrea să accentueze bunul simț și educația în societatea modernă.
” CEAUȘESCU URMĂREA FILMELE TRADUSE DE MINE”
Recent, Irina Nistor a realizat un documentar care avea drept ”referință” sala cinematografică de la subsolul casei lui Nicolae Ceaușescu.
Mai mult decât atât, a tradus filme interzise de comuniști, precum cele americane, unul dintre ele fiind ”Nașul”.
”AM ENERVAT SECURITATEA CÂND AM TRADUS IISUS DIN NAZARETH” – ” L-AM CUNOSCUT PE FRANCO ZEFFIRELLI”
A creat probleme cu traducerea filmului ” Iisus din Nazareth” de Franco Zeffirelli fiindcă era folosit la școala de duminică în bisericile catolice.
Răstignirea era un subiect complex și sensibil care trebuia tratat cu multă diplomație A fost un moment dificil, dar aceasta a putut să lucreze în continuare în acest domeniu, fără să primească niciun fel de interdicție, ceea ce era neobișnuit în acei ani.
Talentul ei, determinarea și pasiunea pentru film au ajutat-o să depășească multe obstacole. Premiera filmului a fost la Sibiu, însă și la București a fost organizat spectacolul care, în scurt timp, a devenit cel mai celebru de până atunci.
În legătură cu Revoluția Română din 1889, au fost câteva momente scurte în care la televizor se difuza un canal cu desene animate care a fost dublat direct de către Irina. Apoi, la scurt timp, a tradus filmul ” Ferma animalelor ” de George Orwell.
” AM FOST EXTREM DE FERICITĂ CÂND A ÎNCEPUT REVOLUȚIA”
Irina mărturisește că îi era teamă de viitorul incert al țării și de ce avea să facă mai departe odată cu începerea Revoluției, dar în același timp a simțit bucurie și o senzație ciudată de ”libertate”.
”NU POT TRĂI FĂRĂ FILME”
Știa că indiferent de evoluția lucrurilor din acel moment, chiar dacă frica încă mai persista, nu putea trăi fără film și că doar așa ar fi putut să își regăsească liniștea sufletească pe deplin. Filmul era singurul ei ” pașaport”, singura ” călătorie” , așa că nu ar fi putut să trăiască altfel.
La final, în rubrica specială ” BLITZ PORTRET”, în care sunt adresate mai multe întrebări despre personalitatea invitatei pentru a putea vedea cum este în realitate consacrata Irina Nistor, vocea filmului care a schimbat generații întregi, aceasta menționează calitățile de preț ale unui om, precum curiozitatea, generozitatea și recunoștința.
Oamenii au apreciat și respectat criticile de film, felul în care reușea sa împărtășească cunoștințele și ideile cu o voce inconfundabilă.
A fost ca o sursă de oxigen și va rămâne în continuare și pentru generațiile viitoare.
