Introvert sau extrovert? Introversia și extraversia sunt termeni propuși pentru prima dată de psihiatrul Carl Gustav Jung în Elveția anilor 1920. Potrivit lui Jung, un extrovertit caută un contact intens cu lumea exterioară. În schimb, un introvertit își întoarce energia psihică spre interior. Jung credea că nimeni nu este 100% extrovertit sau 100% introvertit, ci purtăm ambele trăsături. Cu toate acestea, cele mai multe minți tind să încline fie de o parte, fie de cealaltă. În cazul în care ambele caracteristici sunt prezente în egală măsură, putem vorbi de o personalitate ambivertă.
Pentru a ilustra diferența, să comparăm doi copii imaginari.
1. Ionel este extrovertit. Îi place să fie înconjurat de colegii de clasă. Îi place să fie în centrul atenției și îi place să vorbească cu prietenii săi despre tot felul de lucruri. Organizează meciuri de fotbal cu străinii și imediat după aceea este deschis să joace ping-pong cu altcineva. Căutând stimuli sociali, el câștigă energie mentală.
2. Ana, în schimb, este introvertită. În timp ce ceilalți se joacă în parc, ei îi place adesea să stea singură și să privească. Acasă, plantează singură ierburi în grădină. Încet-încet devine o adevărată expertă în acest domeniu – dar acesta este secretul ei. Pentru a-și reîncărca bateriile, Ana are nevoie de liniște și de timp în propria companie.
Despre introvertiți
Extrovertiții și introvertiții
Profesorii și liderii
Profesorii buni și liderii știu despre natura diferită a introvertiților și a extrovertiților și încearcă să le dezvolte punctele forte. Atunci când pun întrebări, ei le cer tuturor să se gândească un minut în tăcere înainte de a răspunde. Timp în care extrovertiții învață să își analizeze gândurile înainte de a vorbi, iar introvertiții primesc mai mult timp de discuții pentru a exersa vorbitul în public. Proiectele de grup pot fi organizate pentru a sprijini ambele temperamente.
În cadrul unui proiect, extrovertiții și introvertiții lucrează împreună. Ionel învață de la Ana cum să reflecteze asupra ideilor pentru a dezvolta gânduri mai complexe. Ana, în schimb, beneficiază de abilitățile de asociere rapidă ale lui Ionel și învață să gândească și să vorbească mai flexibil.
Temperamentele lucrează împreună
În următorul proiect, aceleași temperamente lucrează împreună. Apoi își văd propriile trăsături în persoana opusă. Dacă se confruntă cu probleme în echipă, introvertiții trebuie să vorbească mai tare, iar extrovertiții sunt forțați să gândească profund pentru a continua. Pedagogul Rudolf Steiner a fost un susținător al acestei metode pentru școlile sale Waldorf.
Cercetările psihologului Jerome Kagan privind temperamentul la copiii mici au arătat că multe trăsături de caracter cu care ne naștem ajung până la vârsta adultă. El a confruntat 500 de bebeluși cu diferiți stimuli, cum ar fi sunete puternice și mirosuri neplăcute. Aproximativ 20% dintre bebeluși au plâns sau s-au enervat. 40% dintre ei au rămas relaxați, iar ceilalți 40% au fost undeva la mijloc. Un al doilea test efectuat ani mai târziu a arătat că bebelușii care nu au reacționat puternic s-au dovedit a fi mai extravertiți.
În concluzie, introvert, extrovert sau ambivert, copilul este unic și minunat înmânat părinților săi pentru o perioadă. Orice temperament ar fi moștenit, copilul deține niște abilități extraordinare pe care le putem cizela timp de câțiva anișori. Succes, dragi părinți!
