Inflația este doar pe hârtie!

Inflația este doar pe hârtie! Aceasta este concluzia multor academicieni și bancheri. Fenomenul nou descris de aceștia este denumit greedflației sau scuzflației. Practic vorbim despre umflarea prețurilor din magazine doar din pur motiv de lăcomie, conform hotnews.ro.

Cum s-a ajuns la acest punct?

Imediat după pandemie, când inflația părea s-o ia razna, mai toată lumea vorbea de caracterul ei „tranzitoriu”. Că prețurile au crescut ca urmare a disfuncțiilor legate de aprovizionarea cu mărfuri. Odată aceste lanțuri de aprovizionare fiind reluate, prețurile se vor calma. Dar n-a fost deloc așa.

Revenirea puternică a consumului după luni de izolare, creșterea prețurilor la energie din cauza războiului din Ucraina, a fost ingredientul suprem al acestui cocktail inflaționist. El ducând la creșterea costurilor de producție ale companiilor, forțate apoi să le transmită clienților lor.

Ce spun analiștii?

„Efectul profiturilor asupra presiunilor asupra prețurilor interne a fost excepțional din punct de vedere istoric, subliniază Oscar Arce. În timp ce, în medie, din 1999 până în 2022, profiturile au contribuit cu aproximativ o treime la deflatorul PIB (o măsură a inflației, editorul notă), în 2022, au contribuit în medie cu două treimi”, a spus Goldman Sachs.

Potrivit acestuia, riscul principal este ca consumatorii să caute să compenseze aceste creșteri de preț prin cererea de creștere a salariilor, alimentând sustenabil spirala inflaționistă.

De asemenea și Oscar Arce, director general pentru afaceri economice la Banca Centrală Europeană, nu se gândește mai puțin. Spaniolul ajunge chiar până la a se teme de o spirală a prețurilor „care ar putea sărăci pe toată lumea”.

„Pe baza datelor istorice, ne-am fi așteptat ca încetinirea ciclică a activității economice și deteriorarea persistentă a condițiilor comerciale cântăresc profiturile”, continuă Oscar Arce.

Dar el observă că multe sectoare, precum agricultura, energia, construcțiile, producția și serviciile și-au văzut profiturile crescând mult mai repede decât costurile forței de muncă.

Studiile reflectă realitatea

Un studiu al economiștilor Isabelle Werner și Evan Wasner de la Universitatea din Massachusetts, publicat în martie, ajută la înțelegerea mecanismului. Inițial, creșterea prețurilor se datorează dificultății de a asigura necesarul de mărfuri la raft legate de blocaje. Asta se traduce în profituri extraordinare pentru unele companii (transportatori, distribuitori de combustibili, de exemplu).

Apoi, „pentru a-și proteja marjele de profit , sectoarele din aval propagă aceste creșteri de prețuri și amplifică presiunile inflaționiste. Totul din lăcomia de a beneficia financiar de pe urma unei penurii.

„Lucrătorii reacționează și cer și ei salarii mărite, ceea ce e normal, având în vedere profiturile ridicate ale companiilor pentru care lucrează și scumpirile de la magazinele pe care unori chiar ei le aprovizionează”.

Cu alte cuvinte, riscul unei spirale inflaționiste preț-salarii este real.