8.5 C
București
marți, 13 aprilie 2021
Acasă Editoriale Actualitate În Republica Moldova rusa poate deveni „limbă de comunicare interetnică”

În Republica Moldova rusa poate deveni „limbă de comunicare interetnică”

Miercuri, Parlamentul de la Chişinău a votat proiectul de lege cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, scrie Agerpres, care citază IPN.md, Radio Chişinău şi Agora.md. Limba rusă devine „limbă de comunicare interetnică”.

 

Potrivit proiectului de lege aprobat, Republica Moldova trebuie să asigure condiţiile necesare pentru utilizarea şi dezvoltarea limbii ruse ca „limbă de comunicare interetnică” în Republica Moldova.

În această calitate, limba rusă urmează să fie folosită pe teritoriul Republicii Moldova alături de limba de stat.

Activităţile de secretariat în organele puterii de stat şi administraţiei publice se vor efectua în limba de stat (limba moldovenească). La solicitare, se va asigura traducerea în limba rusă.

Actele oficiale ale organelor puterii de stat şi administraţiei publice se vor întocmi şi se vor adopta în limba de stat, urmând să fie traduse în limba rusa, iar în Uniunea Teritorială Autonomă Găgăuzia se vor traduce şi în limba găgăuză.

Proiectul de lege a fost votat de deputaţii din Partidul Socialiştilor (PSRM) şi cei din Platforma „Pentru Moldova”, din care fac parte şi deputaţii Partidului Şor.

Opoziţia consideră că această lege este una foarte sensibilă, în măsură să reanimeze tensiunile sociale.

În timpul votului, deputaţii din opoziţie au părăsit şedinţa, denunţând o „agendă toxică”.

Pe ordinea de zi din Parlamentul Republicii Moldova s-au regăsit miercuri mai multe proiecte controversate, printre care şi cel privind statutul Găgăuziei sau cel prin care Taraclia ar urma să primească statut de „raion etnocultural”.

Analişti politici subliniază că votarea acestor proiecte de lege are loc pe fundalul unei revanşe a PSRM după pierderea alegerilor prezidenţiale, câştigate de proeuropeana Maia Sandu, dar şi al slăbirii instituţiilor statului.

„Aceste iniţiative sunt concepute ca nişte bombe cu ceas. Sunt elemente clare de federalizare, operate pe furiş, la repezeală, de o forţă politică practic angajata în mod făţiş în slujba unei alte ţări.

Iar toate acestea se întâmplă, din păcate, pe fundalul unei rezistenţe minime din partea sistemului foarte slăbit şi pe alocuri inexistent sau complice chiar.

Vorbim aici de sistemul judecătoresc, poate cu excepţia Curţii Constituţionale, serviciile speciale şi alte mecanisme”, a declarat analistul politic Vlad Ţurcanu pentru Radio Chişinău.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.





ULTIMELE ARTICOLE

A trăit 40 de zile doar cu apă!

Invitatul Alinei Ilioi Mureșan în platoul emisiunii ALĂTURI DE TINE, Vasile Nemeș propune o inovație în domeniul detoxifierii și al slăbitului: postul cu apă....

Când va începe anul școlar 2021-2022?

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a comunicat duminică, 11 aprilie, într-o postare pe Facebook, că anul școlar 2021 – 2022 va începe pe 13 septembrie....

Director general al OMS: „Pandemia este departe de a se încheia”

Confuzia, automulţumirea şi inconsecvența în combaterea COVID-19 fac ca pandemia să fie departe de a se încheia, deși ea ar putea fi pusă sub...

13 APRILIE ÎN ISTORIE

Pe 13 aprilie 1930 se năștea Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor și, după 1989, politician român. Este de departe cel mai prolific și mai...

COMENTARII RECENTE

Catalin Ionete on Dumnezeu a murit!
kani on Pungă doriți?