Home Editoriale Actualitate Hărțuire, discriminare sau intimidare la locul de muncă

Hărțuire, discriminare sau intimidare la locul de muncă

1
Hărțuire, discriminare sau intimidare la locul de muncă

Violența poate fi întâlnită sub mai multe forme, precum abuzul verbal, fizic, psihologic, social, sexual sau economic. În emisiunea „Prin tribunale ca prin viață”, Mihaela Olaru a vorbit despre hărțuire, discriminare sau intimidare la locul de muncă.

  În România nu a existat o legiferare clară a noțiunii de hărțuire morală la locul de muncă. Începând cu anul 2020, a fost adoptată legea prin care hărţuirea morală la locul de muncă este sancționată disciplinar, contravențional sau chiar penal. Iată că după atâta așteptare, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă. Odată cu modificarea Legii nr. 167/2020, victimele ar trebui să fie mult mai protejate, iar hărțuitorii să fie aspru sancționați. Această lege vine să sprijine atât angajatul cât și angajatorul. Tot mai multe organizații au luat la cunoștință de această lege. Un angajator care dorește să susțină activitatea propriilor angajați, poate să implementeze această politică pentru a crea un mediu plăcut și armonios, în care productivitatea sa fie în creștere, alocând bugete în acest sens.   Pentru implementarea acestei politici există un ghid care vine în ajutorul corporațiilor și instituțiilor, atât publice cât și private, pentru a putea elabora și implementa procedurile prevăzute în lege. În ghid se explică pașii și procedurile care trebuiesc urmate. Spre exemplu, în procedura internă de mediere, persoana care se ocupă cu gestionarea problemelor, ar trebui să soluționeze orice conflict sau formă de violență. În momentul în care există o politică internă bine definită și un cod de conduită sau regulament intern, angajații sunt bine informați și există o persoană responsabilă cu gestionarea problemelor, pentru ca acestea să poată să fie rezolvate de la bun început. În cazul în care ne confruntăm cu o situație de hărțuire, trebuie să ne adresăm persoanei din cadrul companiei pentru care lucrăm și care este specializată în monitorizarea și evaluarea cazurilor de acest gen. Această persoană are rol de mediator între angajat și angajator.  

Cine ne sunt angajatorii?

Mihai Tănăsescu, avocat în cadrul Baroul București, ne spune că: „avem un sistem prin care orice persoană care nu are cazier și are 200 de lei, își poate face un SRL. Este grav că omul acesta nu are o cultură în spate, nu știe să administreze o societate, nu știe să lucreze cu oamenii și de aici se poate ajunge la o hărțuire, poate chiar involuntară, deoarece propriu-zisul angajator așa simte să facă, pentru că așa a fost obișnuit acasă”. Tănăsescu evidențiază faptul că de 30 de ani se ascunde gunoiul sub preș cu SRL-rile de 200 de lei, care maschează de fapt șomajul. El a mai spus: „Nu raportăm un șomaj care este de fapt de două sau chiar trei ori mai mare, pentru că acești oameni nu sunt șomeri ci patroni”. Cultura se raportează la inconștientul colectiv, un lucru de care nu ne putem dezice, subliniază psihologul Cristina Podgoreanu.   Noi suntem produsul a mai multor generații și de aceea educația primită pe parcursul anilor, își spune cuvântul în comportamentul pe care îl avem. Deși educația unei persoane se poate îmbunătăți prin studii superioare, este foarte importantă și educația emoțională, pentru a învăța cum să gestionăm anumite emoții și să știm cum să ne apărăm sau să comunicăm asertiv. Din păcate, cadrul legal nu este de folos unei persoane care nu știe cum să se folosească de el, sau care nu are puterea necesară să facă acest lucru din cauza dezechilibrurilor emoționale. Doar cei cu un psihic puternic și stimă de sine, merg să se apere și să lupte pentru drepturile lor. Ca și victimă ai două opțiuni. Ori alegi să lupți, ori abandonezi și cazi pradă depresiei, stresului, tulburărilor de alimentație, tulburărilor de somn sau altor tulburări și mai grave. Pe baza acestor emoții negative, se produc foarte multe transformări psihologice. În majoritatea cazurilor, în momentul în care o persoană atinge un disconfort emoțional foarte mare, ajunge să ceară ajutor de specialitate. „Doar tu în momentul în care simți că nu mai poți să duci stilul de viață în care te-ai complăcut, poți cere ajutor, pentru că altfel nu o să te ajute nimeni dacă nu știe ce probleme ai”, a mai spus doamna psiholog Podgoreanu. Problema hărțuirii morale la locul de muncă este tot mai des dezbătută și de actualitate. Conform Institutului Național de Statistică 24,8% dintre români, se declară expuși la factori care le-ar putea afecta sănătatea mentală și fizică, iar 5,8% sunt expuși la hărțuire sau violență psihică, violență fizică sau amenințarea cu violență fizică, presiune sau supraîncărcare la locul de muncă. Angajații români sunt pe primul loc în Uniunea Europeană ca fiind cei mai stresați angajați. Hărțuirea la locul de muncă presupune un comportament nedorit, care creează un mediu ostil și are un caracter sistematic și repetitiv. Hărțuirea presupune existența unui scop de a leza în mod intenționat demnitatea sau libertatea unei persoane, prin insinuări, gesturi, agresiuni verbale, scrise, sau printr-o conduită care produce tensiune. Dacă te afli în această situație trebuie să aduni probe! Hărțuirea se poate produce de la angajator către angajat, de la angajat către angajator, dar și între doi sau mai mulți angajați. Dacă nu ai probe sau martori, hărțuirea va fi foarte greu de demonstrat. Dr. Claudia Cristina Berghezan, expert în egalitate de șanse, consideră că în momentul în care angajații dar și angajatorii iau la cunoștință despre drepturile pe care le au, atunci pot conștientizează faptul că sunt supuși unui abuz. Totodată, chiar și abuzatorul, de multe ori, poate să nu știe că el abuzează. De aceea, sunt foarte importante sesiunile de informare, trainingurile, workshopurile și tot ce ține de educație, pentru că educația este cheia schimbărilor într-o societate. În concluzie, angajatorii trebuie să acorde o atenție sporită prevenirii și combaterii faptelor și actelor de hărțuire morală la locul de muncă, precum și să analizeze dacă reglementările interne de la nivelul companiei, sunt suficient de detaliate și de bine cunoscute de către salariați, iar persoanele hărțuite nu trebuie să nu rămână în pasivitate ci să ia atitudine, deoarece se bucură de protecția legii. Un articol de Elisa Olaru Aflați toate răspunsurile despre „Hărțuirea morală la locul de muncă”, accesând următorul video: