8.5 C
București
miercuri, 28 iulie 2021
Acasă Editoriale Actualitate Hărțuire, discriminare sau intimidare la locul de muncă

Hărțuire, discriminare sau intimidare la locul de muncă

Violența poate fi întâlnită sub mai multe forme, precum abuzul verbal, fizic, psihologic, social, sexual sau economic. În emisiunea „Prin tribunale ca prin viață”, Mihaela Olaru a vorbit despre hărțuire, discriminare sau intimidare la locul de muncă.

 

În România nu a existat o legiferare clară a noțiunii de hărțuire morală la locul de muncă. Începând cu anul 2020, a fost adoptată legea prin care hărţuirea morală la locul de muncă este sancționată disciplinar, contravențional sau chiar penal.

Iată că după atâta așteptare, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă. Odată cu modificarea Legii nr. 167/2020, victimele ar trebui să fie mult mai protejate, iar hărțuitorii să fie aspru sancționați. Această lege vine să sprijine atât angajatul cât și angajatorul.

Tot mai multe organizații au luat la cunoștință de această lege. Un angajator care dorește să susțină activitatea propriilor angajați, poate să implementeze această politică pentru a crea un mediu plăcut și armonios, în care productivitatea sa fie în creștere, alocând bugete în acest sens.

 

Pentru implementarea acestei politici există un ghid care vine în ajutorul corporațiilor și instituțiilor, atât publice cât și private, pentru a putea elabora și implementa procedurile prevăzute în lege. În ghid se explică pașii și procedurile care trebuiesc urmate.

Spre exemplu, în procedura internă de mediere, persoana care se ocupă cu gestionarea problemelor, ar trebui să soluționeze orice conflict sau formă de violență.

În momentul în care există o politică internă bine definită și un cod de conduită sau regulament intern, angajații sunt bine informați și există o persoană responsabilă cu gestionarea problemelor, pentru ca acestea să poată să fie rezolvate de la bun început.

În cazul în care ne confruntăm cu o situație de hărțuire, trebuie să ne adresăm persoanei din cadrul companiei pentru care lucrăm și care este specializată în monitorizarea și evaluarea cazurilor de acest gen. Această persoană are rol de mediator între angajat și angajator.

 

Cine ne sunt angajatorii?

Mihai Tănăsescu, avocat în cadrul Baroul București, ne spune că: „avem un sistem prin care orice persoană care nu are cazier și are 200 de lei, își poate face un SRL.

Este grav că omul acesta nu are o cultură în spate, nu știe să administreze o societate, nu știe să lucreze cu oamenii și de aici se poate ajunge la o hărțuire, poate chiar involuntară, deoarece propriu-zisul angajator așa simte să facă, pentru că așa a fost obișnuit acasă”.

Tănăsescu evidențiază faptul că de 30 de ani se ascunde gunoiul sub preș cu SRL-rile de 200 de lei, care maschează de fapt șomajul. El a mai spus: „Nu raportăm un șomaj care este de fapt de două sau chiar trei ori mai mare, pentru că acești oameni nu sunt șomeri ci patroni”.

Cultura se raportează la inconștientul colectiv, un lucru de care nu ne putem dezice, subliniază psihologul Cristina Podgoreanu.

 

Noi suntem produsul a mai multor generații și de aceea educația primită pe parcursul anilor, își spune cuvântul în comportamentul pe care îl avem.

Deși educația unei persoane se poate îmbunătăți prin studii superioare, este foarte importantă și educația emoțională, pentru a învăța cum să gestionăm anumite emoții și să știm cum să ne apărăm sau să comunicăm asertiv.

Din păcate, cadrul legal nu este de folos unei persoane care nu știe cum să se folosească de el, sau care nu are puterea necesară să facă acest lucru din cauza dezechilibrurilor emoționale.

Doar cei cu un psihic puternic și stimă de sine, merg să se apere și să lupte pentru drepturile lor.

Ca și victimă ai două opțiuni. Ori alegi să lupți, ori abandonezi și cazi pradă depresiei, stresului, tulburărilor de alimentație, tulburărilor de somn sau altor tulburări și mai grave.

Pe baza acestor emoții negative, se produc foarte multe transformări psihologice. În majoritatea cazurilor, în momentul în care o persoană atinge un disconfort emoțional foarte mare, ajunge să ceară ajutor de specialitate.

„Doar tu în momentul în care simți că nu mai poți să duci stilul de viață în care te-ai complăcut, poți cere ajutor, pentru că altfel nu o să te ajute nimeni dacă nu știe ce probleme ai”, a mai spus doamna psiholog Podgoreanu.

Problema hărțuirii morale la locul de muncă este tot mai des dezbătută și de actualitate. Conform Institutului Național de Statistică 24,8% dintre români, se declară expuși la factori care le-ar putea afecta sănătatea mentală și fizică, iar 5,8% sunt expuși la hărțuire sau violență psihică, violență fizică sau amenințarea cu violență fizică, presiune sau supraîncărcare la locul de muncă.

Angajații români sunt pe primul loc în Uniunea Europeană ca fiind cei mai stresați angajați.
Hărțuirea la locul de muncă presupune un comportament nedorit, care creează un mediu ostil și are un caracter sistematic și repetitiv. Hărțuirea presupune existența unui scop de a leza în mod intenționat demnitatea sau libertatea unei persoane, prin insinuări, gesturi, agresiuni verbale, scrise, sau printr-o conduită care produce tensiune. Dacă te afli în această situație trebuie să aduni probe!

Hărțuirea se poate produce de la angajator către angajat, de la angajat către angajator, dar și între doi sau mai mulți angajați. Dacă nu ai probe sau martori, hărțuirea va fi foarte greu de demonstrat.

Dr. Claudia Cristina Berghezan, expert în egalitate de șanse, consideră că în momentul în care angajații dar și angajatorii iau la cunoștință despre drepturile pe care le au, atunci pot conștientizează faptul că sunt supuși unui abuz.

Totodată, chiar și abuzatorul, de multe ori, poate să nu știe că el abuzează. De aceea, sunt foarte importante sesiunile de informare, trainingurile, workshopurile și tot ce ține de educație, pentru că educația este cheia schimbărilor într-o societate.

În concluzie, angajatorii trebuie să acorde o atenție sporită prevenirii și combaterii faptelor și actelor de hărțuire morală la locul de muncă, precum și să analizeze dacă reglementările interne de la nivelul companiei, sunt suficient de detaliate și de bine cunoscute de către salariați, iar persoanele hărțuite nu trebuie să nu rămână în pasivitate ci să ia atitudine, deoarece se bucură de protecția legii.

Un articol de Elisa Olaru

Aflați toate răspunsurile despre „Hărțuirea morală la locul de muncă”, accesând următorul video:

 

Sourcea7tv
Articolul precedent9 APRILIE ÎN ISTORIE
Articolul următorTu ce faci de izolarea asta?

1 COMENTARIU

  1. Buna ziua,

    Ma bucur ca pana la urma exista oameni pe lumea asta (in Romania) care sa abordeze acest subiect: hartuirea morala si discriminarea la locul de munca, deoarece aceste probleme au luat amploare iar autoritatile – cel putin cele locale nu fac nimic in acest sens.

    Eu lucrez la una din institutiile statului roman, iar
    incepand cu luna iunie a anului trecut, am depus o serie de petitii prin care am sesizat o parte din autoritatile statului roman cu privire la tratamentele mai putin favorabile, practicile discriminatorii si hartuitoare utilizate de catre noua conducere a institutiei, in vederea eliminarii din activitate a unor salariati (fiind vizata inclusiv eliminarea mea din activitate).

    Nici pana in momentul de fata nu s-a rezolvat mare lucru, abuzurile continua si in prezent din partea angajatorului;
    + ca avem de-a face cu un sistem corupt cel putin la nivel local, aici autoritatile locale sunt mana in mana atunci cand este vorba despre functionarii publici din institutiile locale ale statului, se acopera unii pe altii, sa nu se deranjeze cumva, ei se influenteaza reciproc fiind vorba in fapt de: trafic de influenta;

    aceste autoritati nu numai ca m-au ignorat insa se sustin si se acopera unii pe altii,
    in urma acestor petitii am fost victimizat – sanctionat disciplinar la locul de munca de catre angajator.

    Va rog frumos sa interveniti si in cazul meu, deoarece este greu,
    fiind vorba despre un raport disproportionat de forte., iar abuzurile angajatorului continua si in prezent.

    https://monitorulneamt.ro/neamt-un-muzeograf-acuza-ca-este-hartuit-de-sefi/

    ACTUALITATE Neamţ: Un muzeograf acuză că este hărţuit de şefiȘtire publicată în urmă cu 9 luni, în data de 1 august 2020

    Cu stima

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.





ULTIMELE ARTICOLE

Adrian Secu, studentul care a ținut piept autorităților din România, învingător în instanță!

Adrian Secu, un tânăr în vârstă de 26 de ani, licențiat în inginerie electrică și știința calculatoarelor, student în anul II la Drept, a...

Au nevoie antreprenorii de coaching?

Începutul unui business este un pas important pentru orice antreprenor și o provocare continuă pe parcursul dezvoltării lui și a afacerii lui. Există, însă,...

28 IULIE ÎN ISTORIE

Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei, inițiată de Alianța Mondială pentru Hepatită, în 2008, este marcată, în fiecare an, la 28 iulie.   Scopul acestei zile...

Bomba care aruncă în aer pandemia!

Începând cu anul viitor, CDC renunță la metoda de diagnosticare RT-PCR a noului coronavirus și recomandă laboratoarelor și centrelor de testare să se utilizeze...

COMENTARII RECENTE

Daniel Pop on 1 IULIE ÎN ISTORIE
Catalin Ionete on Dumnezeu a murit!
kani on Pungă doriți?