O pandemie este o epidemie extinsă la o scară largă, ce trece de graniţele internaţionale şi afectează, de obicei, un număr mare de oameni, conform Dicţionarului de Epidemiologie (Oxford University Press, 2008).

Între anii 1918-1919 s-a produs cea mai severă pandemie din istoria recentă, potrivit www.cdc.gov. Aceasta a fost cauzată de un virus H1N1 cu origine aviară.

Cu toate că nu se ştie cu exactitate de unde a izbucnit, s-a răspândit la nivel global în perioada 1918-1919. În Statele Unite, a fost identificată, iniţial, la cadrele militare în primăvara anului 1918. Se estimează că au fost infectate cu acest virus circa 500 milioane de persoane sau o treime din populaţia globală. Numărul deceselor s-a ridicat la peste 50 de milioane, dintre care 675.000 în Statele Unite. Gripa spaniolă, căci despre ea vorbim, este un tip de gripă care a apărut în timpul Primului Război Mondial. S-a răspândit în multe țări odată cu întoarcerea soldaților de pe front, afectând în principal tinerii și având o rată de mortalitate ridicată.

A fost cea mai devastatoare epidemie din istoria umanităţii. A lăsat în urma sa mai multe victime decât toate valurile de ciumă din perioada medievală. Spre deosebire de celelalte tulpini virale de gripă, care au secerat în special vieţile bătrânilor, ale copiilor şi ale persoanelor cu sănătatea precară, cumplita gripă spaniolă de la începutul secolului trecut şi-a luat tributul de vieţi omeneşti din rândul adulţilor tineri şi sănătoşi. Astăzi, când posibilităţile de răspândire a unui virus mortal de gripă sunt mult sporite de amploarea şi complexitatea mijloacelor de transport moderne, spectrul unei pandemii gripale comparabile cu cea declanşată în 1918, înspăimântă pe bună dreptate orice om. Boala a fost observată prima dată în Fort Riley, Kansas, Statele Unite la 11 martie 1918. Aliații din Primul război mondial au numit-o gripă spaniolă deoarece a primit mai multă atenție în presa spaniolă decât în restul Europei. Spania nu a fost implicată în conflict, iar presa nu era cenzurată ca în restul Europei. Rata mortalității pandemiei din 1918-1919 nu este cunoscută cu precizie, dar se estimează că aproximativ 20-50% din populația de pe Terra din acel moment a suferit de această boală, letalitatea fiind între 2,5-5%, cu variații de la o țară la alta.

Gripa a putut ucide 25 milioane în primele 25 de săptămâni, iar, în comparație, SIDA a ucis 25 de milioane în primii 25 de ani.

• În India au murit 17 milioane de persoane, aproximativ 5% din populația din acea epocă, atingând o rată a mortalității de 20% în unele zone. În armata indiană, cel puțin 22% dintre soldații care s-au îmbolnăvit au murit.
• În Statele Unite, aproape 28% din populație a suferit gripa și 500-675 de mii au murit.
• În Marea Britanie au murit 200.000;
• în Franța peste 400.000.
• În Alaska și Africa de Sud au murit comunități întregi.
• În Australia au murit 10.000 de persoane și în insulele Fiji au murit 14% din populație în doar două săptămâni, iar Samoa Occidentală 22%.
• Spania a fost una dintre țările cele mai afectate, cu 8 milioane de infectați și aproximativ 300.000 morți.
• În Mexic, regiunea cea mai afectată a fost statul Nuevo Leon, în care, de la 1 octombrie până la 15 decembrie, au murit 5.015 persoane, populația statului fiind de 336.000 locuitori.

Chiar dacă Primul război mondial nu a fost cauza directă a gripei, mișcările masive de trupe au ajutat la extinderea bolii. Cercetătorii cred că sistemul imunitar ale soldaților era slăbit datorită tensiunii luptelor, atacurilor chimice, mărind astfel probabilitatea de a se contracta boala. Numărul mare de călători soldați și modernizarea sistemului de transport a făcut posibil propagarea pandemiei într-un evantai mare de comunități. Cauza bolii nefiind încă cunoscută, mijloacele de tratament au fost reduse, de cele mai multe ori tradiționale : chinină, aspirină, ceaiuri, tonice cardiace (camfor) etc. În 1977-1978 a avut loc o pandemie relativ ușoară, denumită „gripă rusească”. Virusul gripei H1N1, care a produs această pandemie, produsese deja o epidemie în 1950. De aceea, au suferit în primul rând persoanele născute după 1950.