Grija de noi înșine! Mai bine zis, cum ne putem trata ca și cum ne-ar păsa de noi înșine! Sună puțin ciudat, nu? S-ar putea chiar să te regăsești în acest articol.
Grija de noi înșine sau de altceva?
Am un prieten căruia îi plac foarte mult mașinile. Din fericire pentru el, are destui bani încât să își cumpere nu una, ci mai multe mașini scumpe. Apoi, investește și mai mulți bani pentru diverse modificări. De exemplu, a plătit aproape 10.000 lei pentru o țeavă de eșapament care face un zgomot infernal.
Prietenul meu are foarte multă grijă de mașinile lui. Nu doar că sunt mereu curate, dar are grijă să le cumpere cele mai scumpe consumabile și să respecte cu strictețe durata de viață a acestora. Din păcate, are mai multe probleme de sănătate, una dintre ele foarte gravă. Ar trebui să aibă foarte mare grijă la ce mănâncă, însă nu are. Deloc! Ar trebui să facă exerciții fizice în mod sistematic și serios. Nu face! Nimic! Ar trebui să aibă grijă să își ia medicamentele la timp. Nu are întotdeauna. Recent îmi spunea că ar trebui să meargă la un control pentru a i se schimba o rețetă, ceva ce ar fi trebuit să facă de mult. L-am întrebat atunci dacă procedează la fel și când vine vorba de schimbat uleiul la una dintre mașinile lui. A stat puțin pe gânduri, apoi a râs ușor. Era un râs mai degrabă trist.
A doua regulă
A doua regulă din cartea lui Jordan Peterson, 12 Reguli pentru Viață: Un Antidot pentru Haos, ne îndeamnă să ne tratăm pe noi înșine ca și cum am fi cineva de care ne pasă. S-ar zice că asta e ultima regulă de care avem nevoie. Nu suntem toți niște ființe foarte egoiste care ne punem pe noi primii în orice situație? Se pare că lucrurile sunt un pic mai complicate decât atât.
Peterson pleacă tocmai de la o statistică ce pare incredibilă, dar care e ilustrată foarte bine de prietenul meu căruia îi plac mașinile. Mai precis, oamenii sunt foarte atenți cu rețetele animalele lor de companie (câini, pisici, etc), dar nu sunt nici pe departe la fel de atenți cu administrarea rețetelor atunci când vine vorba de ei înșiși. Probabil cunoști și tu pe cineva care are mai multă grijă de pisca lui/ei decât de el/ea. Surprinzător e că nu e vorba de cazuri izolate, ci de o regulă destul de generală.
Cum e posibil așa ceva?
Pentru a înțelege acest fenomen ciudat, Peterson ne duce înapoi la început de tot. În povestea căderii din Geneza, Peterson găsește explicația pentru starea noastră de acum. După cădere, omul și-a dat seama că este gol și i-a fost rușine. Goliciunea este o metaforă pentru o serie întreagă de neajunsuri și defecte, de impulsuri întunecate, de boli ale cărnii și ale spiritului. Omului îi este rușine de el însuși tocmai pentru că are în el însuși un model ideal de umanitate, căci a fost „după chipul și asemănarea lui Dumnezeu”. Acest model l-a trădat de la bun început și îl trădează iar și iar. De unde dezamăgirea cu noi înșine, disprețul față de sine, sentimentul că suntem niște ființe josnice, murdare. Astfel de sentimente sunt prevalente în lumea noastră.
Psihologii, care se confruntă zilnic cu problemele sufletului omenesc, știu asta foarte bine (Peterson este el însuși psiholog). Faptul că oamenii au mai multă grijă de câinii și pisicile lor decât de ei înșiși, apare într-o altă lumină, una în care aceste fapte par mult mai ușor de înțeles. Dar Peterson ne aduce aminte că tocmai în potențialul autodistructiv al omului stă dovada pentru măreția lui și apoi ne invită să ne aducem aminte cine suntem. Suntem creatura care nu doar este făcută după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, dar are misiunea de a continua munca Lui în lume. Suntem aici ca să avem grijă de lume, să o facem mai bună. E cea mai mare responsabilitate a noastră.
Grija de noi înșine
Dar mai înainte de orice trebuie să avem grijă de noi înșine. Pentru că doar dacă vei fi sănătos fizic și psihic, dacă îți vei folosi timpul în modalități care nu doar că nu sunt autodistructive, dar te ajută să crești, să fii din ce în ce mai bun încât mai multe feluri posibile, doar atunci îți poți lua în primire destinul. Iar destinul tău este să fii om, cel mai greu lucru dintre toate, pentru că a fi om înseamnă a participa cu Dumnezeu la crearea lumii, la punerea și menținerea ei în ordine. Lupta cu haosul. Și nimic nu e mai greu decât asta. Și nici mai minunat. Dacă tu ești bine, în jurul tău totul o să fie un pic mai bine. Ești parte din ceva mai mare decât tine. Ai grijă de tine, și totul, puțin câte puțin, o să fie până la urmă bine.
Atenție! Această încercare de a rezuma cartea lui Jordan Peterson, 12 Reguli pentru Viață: Un antidot pentru haos, în niciun caz nu poate fi considerată ca un substitut adecvat pentru lectura integrală a cărții. Ce îmi propun în această serie de articole este doar să atrag atenția asupra ei, cu speranța că o vor citi cât mai mulți. Deocamdată cartea nu este tradusă în limba română, dar să sperăm că va fi în curând. Până atunci, cei care citesc în limba engleză o pot cumpăra pe internet. Cartea s-a vândut deja în mai mult de un milion de exemplare.
Articol realizat de Cătălin Ionete
