Factorii determinanți în educație. În anii `90 Islanda a înregistrat un procent semnificativ mai ridicat la consumul de alcool, tutun și droguri în rândul adolescenților, deși folosise metodele tradiționale de prevenție. Odată însă cu această conștientizare a consumului, Islanda a conceput o abordare comunitară pentru a descuraja consumul de substanță în rândul adolescenților.
Scopul a fost crearea unei rețele de sprijin care să monitorizeze și să ofere la nivelul comunităților locale oportunități de dezvoltare pozitivă a tinerilor.
Timpul a dovedit că noua strategie de prevenție funcționează neașteptat de bine! Activitățile extrașcolare, culturale, sportive, petrecerea timpului în familie au devenit normalitate pentru adolescenți în timp ce consumul de substanțe a scăzut foarte mult. Deși modelul islandez de prevenție s-a dovedit a fi de succes, nu a putut fi replicat în alte țări. De ce?
Încercarea implementării în România
Și România a dat startul implementării acestei strategii. Deoarece experiența ne spune că legile nu prea par a fi adaptate realității de pe teren, primul pas major a fost acela de a cunoaște cum stau adolescenții români la consumul de substanțe. Astfel că în anul școlar 2021-2022 s-a realizat o cercetare pe un lot de 4088 de elevi din București. Ce s-a constatat?
Că 35% dintre participanții la sondaj au încercat alcool la până-n 13 ani. 20% dintre ei s-au îmbătat în ultima lună, 26% beau alcool acasă și 21% primesc alcool de la un membru al familiei. Nici cu tutunul nu ne e rușine: 56% au fumat o țigară electronică, 33% au fumat în ultim lună, 18% au încercat țigările până-n 13 ani, 22% fumează zilnic, 12% au „gustat” canabisul și 6% l-au folosit în ultima lună.
Sunt aceste date alarmante?
Sunt alarmante aceste date? Destul. Ce putem face? Strategia islandeză a cuprinde consolidarea factorilor de protecție și reducerea factorilor de risc prin colaborarea tuturor membrilor comunității. Cele patru zone de lucru identificate sunt familia, grupul de prieteni, școala și timpul liber al adolescenților. Așadar Islanda a reușit să gestioneze aceste patru zone, creând astfel o rețea de sprijin pentru copii.
Școala și părinții
Școlile colaborează strâns cu părinții, autoritățile locale au oferit fonduri considerabile entităților care oferă posibilitatea practicării diferitelor sporturi, au fost date legi stricte în ceea ce privește vânzarea diferitelor substanțe (până la vârsta de 20 de ani, tânărul nu poate cumpăra alcool, până la 18 ani nu are voie să cumpere țigări) și aceste legi chiar se respectă; există chiar și un program local pentru ieșirea adolescenților din casă. Și multe alte aspecte care creează un mediu prielnic dezvoltării armonioase și fericite a adolescenților.
De ce nu este ușor de implementat acest proiect în alte țări? Care sunt factorii care primează în educație? Cine este responsabil? Răspund invitații emisiunii Comorile Înțelepciunii: