China este foarte interesată de criza din Ucraina, iar motivele sunt mai complexe decât derularea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing. Se vorbește despre schimbarea ordinii mondiale, în care Statele Unite ar urma să fie detronate de tandemul Dragonul și Ursul, adică China și Rusia. Lumea nu se schimbă însă atât de simplu, pentru că la rândul ei, America are aliați puternici în Europa și în regiunea indo-pacifică, informează Digi24.
Velina Tchakarova, director AIEPS Viena:
”Desigur, chinezii, care observă cu atenţie escaladarea militară din estul Ucrainei, îşi trag propriile concluzii cu privire la modul în care Statele Unite, împreună cu aliaţii europeni, vor aborda criza, vor atenua de fapt această escaladare, astfel încât China să aibă o idee mai bună despre viitorul potenţialelor conflicte în arena diplomatică sau orice alte arene ale rivalității sistemice dintre Statele Unite și China.
Ca să fie absolut clar, actuala escaladare militară a Rusiei este o abordare triplă.
Desigur, se concentrează în principal pe Ucraina dintr-o perspectivă rusă. Dar sunt două straturi importante ale acestei abordări rusești și de aceea trebuie să clarific puțin.
Al doilea strat este axat pe modul în care Rusia vrea să arate membrilor UE și NATO, adică puterile europene, că sunt irelevante din punct de vedere geopolitic în această escaladare militară din perspectiva în care nu pot împiedica cu adevărat derularea unui atac militar. Putem discuta mai târziu, desigur, răspunsul european.
Al treilea cel mai important strat, este orientat pe termen lung și oferă un sprijin suplimentar pentru poziția rusă și este modernizarea poziției ruse în viitoarea rivalitate sistemică dintre China și Statele Unite ale Americii.
Asta înseamnă că Rusia se bazează pe sprijin diplomatic și, într-o mare măsură, pe susținere financiară și economică, în cazul în care, de exemplu, va apărea un răspuns masiv din partea Occidentului, adică noi sancțiuni grave. Asta înseamnă că fără acest sprijin din partea Chinei, Rusia probabil nu ar fi luat în considerare acest tip de escaladare în acest moment exact.
Dar să fim clari, amenințarea Rusiei este una iminentă și a fost întotdeauna prezentă din 2014, când Rusia, de fapt, a invadat Ucraina și a sprijinit direct mișcările separatiste și a anexat părți din Ucraina.
Suntem abia la începutul acestei perioade de tranziţie în relațiile internaţionale. Statele Unite sunt încă singura putere globală, adică o putere care are capacități globale de putere, capacităţi să-și desfăşoare puterea militară în fiecare colţ al lumii, în funcţie de interesele naţionale ale Americii, şi cu rezerve într-o monedă de circulație internațională. Prin urmare, încă avem un singur pol de putere.
Noutatea acum este că China concurează pentru influență în toate domeniile relevante, luăm în considerare finanțele globale, economia, comerțul și apoi, bineînțeles, organizațiile internaționale și regionale și luăm în considerare domeniul tehnologic.
Va fi un fel de competiţie cuprinzătoare şi orientată pe termen lung. Cred că potrivirea de timp a acestei escaladări militare va dezvălui, probabil că nu acum, pentru că acum avem evoluţii tactice, dar la un moment dat se va dezvălui că a fost și un efort al Rusiei de a-și moderniza poziția în cadrul rivalității sistemice pe termen lung, pentru a se prezenta practic ca un fel de jucător indispensabil în această competiție sistemică, pentru că nici Statele Unite, nici China nu ar câștiga o viitoare competiție între ele, fără participarea Rusiei.
Şi totuși, nici China, nici Statele Unite nu vor să vadă Rusia ca făcând parte din blocul rival. Deci nu avem un răspuns clar la această situație, nu avem un răspuns clar nici despre competiția din domeniul digital, în cea de-a patra revoluție industrială din domeniul militar, precum și în domeniul comerțului mondial, financiar și economic.
Din nou, când vine vorba de organizații internaționale și apariția unor noi formațiuni regionale, observăm un fel de polarizare.
Modul în care privesc această perioadă tranzitorie este ca este o bifurcație tot mai mare a sistemului global, cu doi poli de putere: pe de o parte, Statele Unite cu aliați relevanți și, pe de altă parte, Dragonul (n.r. China) și Ursul (n.r. Rusia) cu parteneri relevanți în toate aceste domenii strategice”