miercuri, februarie 21, 2024
Acasă Editoriale Educație Evitarea conflictelor între părinți și copii

Evitarea conflictelor între părinți și copii

Evitarea conflictelor între părinți și copii. Relația de comunicare între părinte și copil nu este ferită de apariția și escadarea conflictelor. Poate părea exagerat, dar de mai multe ori conflictul părinte-copil poate să aibă un rol benefic în dezvoltarea celui mic (prin înțelegerea unor strategii de prevenire și  – dacă acestea nu sunt posibile – de modalități de rezolvare pentru conflictul părinte-copil). Dar nu sunt puține situațiile în care părintele ajunge la o anumită epuizare psihică, simțind că orice face lucrurile merg din rău în mai rău.

Unul din motivele în care cel mai des poate apărea un conflict este tema de la școală. Iată 3 motive pentru care copiii urăsc temele de la școală și cum le putem gestiona:

1. Sunt deja obosiți

Contrar credințelor populare, școala nu ar trebui să fie un loc de muncă cu normă întreagă. Dar societatea încă o tratează ca atare. Astfel, elevii petrec cel puțin 30 de ore pe săptămână pentru a face teme. Cel puțin. În primii ani de școală, copiii au 4-5 ore pe zi, urmate de afterschool sau teme de făcut acasă. E nebunie, dacă te gândești că un loc de muncă cu program de la 09:00 la 17:00 ocupă doar 40 de ore din săptămână. Și vorbim de adulți, nu de copii. Când ajungi acasă după o zi întreagă la serviciu, tu ai mai avea chef de muncă suplimentară?

Ca părinte, asigură-te că nu-l lași singur să rezolve problema complicată a temelor. Nu îi vor scădea randamentul și nici performanțele academice dacă va fi ajutat. Dacă te țin baierele, poți chiar să faci de la zero un proiect primit de cel mic ca temă. Lucrând împreună, copil va învăța nu doar cum să se organizeze, ci te va vedea pe tine ca fiind partenerul lui pe care se poate baza. Sfat suplimentar: obișnuiește-te să-l întrebi de vineri ce astfel de proiecte/teme are de făcut pentru săptămâna viitoare și fă-le loc la tine în program.

2. Presiunea de la școală este continuată acasă

Cât sunt școlari, nu au încă suficientă experiență pentru a ști cum să se organizeze. Când începem să aruncăm din ce în ce mai multă muncă asupra unui copil, probabil că se vor prăbuși sub presiune. Chiar dacă copilul tău are înclinații academice, tot nu înseamnă că este ușor pentru el să jongleze cu totul. S-ar putea chiar să le fi plăcut să-și facă temele la un moment dat, când erau ușoare și scurte. Dar, pe măsură ce copiii cresc, vor începe în mod inevitabil să urască temele.
Îl poți ajuta, dacă îi arăți cum să se organizeze încă de vineri seara. Faceți o listă cu toate temele pentru săptămâna viitoare și planificați-le în așa fel încât să aibă o zi întreagă de odihnă. Poți strecura chiar și în weekend câteva teme, din cele pe care știi că le-ar face mai repede. Temele pot fi făcute oriunde, chiar și la masă, într-un restaurant, așteptând mâncarea, între două ture de schi, de exemplu. Ori în avion, când vine vorba de teme de vacanță.

3. Temele pot fi foarte plictisitoare

Acesta este un adevăr. Un eseu la limba română poate părea plictisitor pentru un omuleț care adoră cifrele și vrea să se facă matematician. Și invers, problemele la aritmetică sunt enervate pentru un viitor scriitor. Însă viața e departe de a fi dreaptă. Ca părinți, ar trebui să înțelegem asta. Dar, de obicei, nu o facem, forțându-ne copiii să facă chiar și cea mai inutilă muncă suplimentară. Apoi, dacă cineva te forțează să faci ceva incredibil de plictisitor, sigur ajungi să urăști acel ceva. Dar, pe de altă parte, copilul tău poate să nu aibă nimic împotriva poveștilor din copilărie ale lui Creangă. Dar va ajunge să le urască.

Uneori, prea multe teme îi pot face pe copii să urască un subiect pe care obișnuiau să-l iubească. Fă un efort și încearcă să transformi temele în ceva atractiv pentru ei! Dacă îi vine greu să se apuce să scrie despre poveștile din copilărie ale lui Creangă, zăboviți 10 minute în fața filmului românesc (tare bine făcut, îl găsești pe YouTube). Râdeți împreună la năzdrăvăniile lui Nică. Povestește-i întâmplări din copilăria ta și pune-l și pe el să-și amintească ceva haios făcut de el. Sugerează-i să înceapă/sfârșească eseul povestind și despre el.

Cum rezolvăm conflictele ca părinți?

Viața este formată din negocieri, copilul poate să învețe acest lucru de la o vârstă fragedă. Părintele trebuie să știe că nu întotdeauna ceea ce „este bine” este și ceea ce îi place copilului. Părintele trebuie să fie un fin negociator, să găsească în interiorul soluției pe care o propune copilului și ceva din opțiunile acestuia. Așa cum se spune în negociere, o greșeală fundamentală este să ne gândim în genul „eu contra ta”. Dimpotrivă, soluția firească este de tipul: „eu și tu contra problemă!” Nu părintele este adversarul copilului și nu copilul este adversarul părintelui: cei doi au o problemă și problema este adversarul pe care trebuie să-l înfrunte împreună!

ULTIMELE ARTICOLE

Evită relațiile toxice

O relație de cuplu toxică este una în care există un model de comportament dăunător, abuziv sau manipulativ între parteneri. Aceasta poate include abuz...

Tehnici de îngrijire corectă a părului

Părul sănătos și strălucitor este un aspect important al cărții noastre de vizită și necesită o îngrijire adecvată pentru a rămâne în formă optimă. Mai...

Cum poți recunoaște AVC-ul? Primele semne!

Un accident vascular cerebral (AVC) poate fi o afecțiune gravă și este important să poți recunoaște semnele timpurii pentru a solicita imediat ajutor medical...

Valentine’s Day – o zi a iubirii, nu altă zi a violenței

Măsurând sintagmele populare spuse la nervi sau apăsat, bizare sau ciudate le includem în bagajul nostru verbal și comportamental: ,,Iubirea naște violență”? ,,Eu te-am...