Românii diagnosticați sau suspectați de afecţiuni alergice sunt mai protejați acum. O lege promulgată de Klaus Iohannis prevede combaterea discriminării pacienților care se confruntă cu astfel de afecțiuni. Printre cei care sunt vizați de această lege se numără pacienții cu astm bronșic, dermatită alergică, anafilaxie și alergie alimentară. Însă nu se aplică și celor diagnosticați cu intoleranță alimentară sau boală celiacă.
Depistarea la timp a unei alergii este esențială. La fel de important este și sprijinul financiar pentru teste. Noua lege prevede decontarea analizelor necesare diagnosticării, iar un registru național urmează să țină evidența celor care au alergii.
„În țările dezvoltate există registre pentru toate bolile. Doar așa știm câți pacienți există cu anumite boli”, spune Poliana Leru, medic alergolog.
Ea confirmă că în prezent există un deficit de centre specializate, de posibilități de evaluare și tratament pentru pacienții cu forme severe și dificile în spital.
Iar asta, spun specialiștii, duce la discriminarea pacienților, întrucât, de multe ori, nu există condiții de îngrijire la standarde corespunzătoare.
Dr. Poliana Leru dă exemplu de o astfel de situație de discriminare: „Când o secție de alergologie dintr-un spital este desființată fără a se ține cont de opinia specialiștilor, de nevoile pacienților, argumentul fiind mărirea sau dublarea altei secții pentru ală patologie”.
Legea prevede și sprijinirea tuturor elevilor cu alergii: cantinele școlare sau cele studențești vor fi obligate să aibă un meniu special.
„Părinții trebuie să îi facă empatici pe copiii lor, să le facă cunoscută suferința celorlalți copii. E important să aibă grijă de sănătate. Ce se întâmplă la copii – ei sunt frustrați de ce li se întâmplă: de ce noi nu suntem ca și ei? Și încep să facă greșeli, încep să mănânce, nu mai au grijă de sănătatea lor și ajung la doctor. La copii e o problemă, pentru că ei înțeleg rațional mai greu problema lor”, spune psihologul Carmen Stanciu.
Costul mediu al investigațiilor pe care o persoană alergică este nevoită să îl suporte este de 4.000 de lei pe an.
Odată ce manifestă simptome de alergie, pacientul ajunge să consulte pentru investigațiile inițiale, în medie, trei specialiști de discipline diferite.
Inițiatoarea proiectului de lege a fost deputatul Cristina Ileana Dumitrache, cea care a depus proiectul la Camera Deputaților.
Cum a luat naștere și de unde a plecat această lege?
În spatele ei este experiența unei mame, a cărei luptă este deja cunoscută, actrița Ani Crețu, realizator A7TV.
”Gândul care a generat acest proiect s-a născut la 16 mai 2017, când am creat, organizat, prezentat primul eveniment în care semnalam “Nevoia de integrare a copiilor cu alergii în sistemul de învățământ”.
În acea zi am și înființat Asociația Alert a Persoanele cu Alergii. Bine, Asociația nu are nici ștampilă încă… Alert este, de fapt Eu, buzunarul meu, căci am preferat să fac altele cu banii decât să îi bag într-o firmă de contabilitate pentru a ţine evidența la 0 lei intrați… Ce am făcut concret?! Am avut ideea, am creat cadrul cu toate specificațiile pe care le doream, adică toate nevoile unui alergic pe care în acest moment nu i le poate împlini nimeni.
Dreptul de a fi respectat, diagnosticat, de a avea un registru unic de evidență în care toți alergicii sa fie trecuți…
Ne trebuie o statistică pe țară, căci ceea ce acum câțiva azi părea o nișă, acum pare o majoritate, toți copiii cu risc sau antecedente de șoc anafilactic să aibă dreptul la un diapozitiv cu adrenalină gratuit anual.
Și cel mai important este dreptul de a frecventa creșă, grădinița , școala fără a fi condiționat în vreun fel, ba chiar unităţile de învățământ să aibă obligația de a pregăti mâncarea în medii necontaminate, separat sau, dacă nu există această posibilitate, de a permite accesul părinților cu mâncarea de acasă pentru copiii lor, adusă în recipiente separate”, declara Ani Crețu într-un interviu, în urmă cu un an.
