Efectele râsului se simt imediat. Tensiunile, încrâncenările, stresul etc. dispar rapid. Ba chiar, râsul devine molipsitor. Industria medicamentelor ar da faliment, dacă am folosi râsul ca remediu.
Efectele râsului și fețele acre
Nu știu despre voi dar eu, când privesc în jur și văd multe fețe acre, triste, deznădăjduite, stresate, supărate pe viață (cel puțin asta exprimă…), mă întreb dacă cei din jurul lor mai suportă, mai pot trăi într-o astfel de atmosferă apăsătoare, lipsită de orice urmă de bine, de confort. Nu există om care să nu simtă provocările vieții, care mai de care mai dramatice. Nu există zi fără ca măcar o durere să nu-și manifeste prezența sfidătoare în viețile noastre. De ce atunci unii sunt mai predispuși decât alții de a-și etala durerea? De ce cred unii că cei din jur merită să cunoască toată povara lor? Povara rămâne povară și cel care o poartă trebuie să și-o asume. Din acel moment are șanse mult mai mari de a găsi soluții.
Da, suntem datori să ne manifestăm empatia, altfel nu am mai face parte din specia umană, dar nu putem purta permanent durerea celor din jur și să rămânem capabili de a le duce și pe ale noastre.
În 1966 în Texas a avut loc un masacru în care Charles Whitman a ucis 16 oameni și a rănit încă 32. Cazul a fost cercetat de o echipă de 30 de experți (psihiatrii, neurologi…) care au concluzionat că relația disfuncțională cu tatăl său ar fi condus la acel atac. Lipsa unei copilării normale cu joacă, creativitate, umor, starea aceea inconștientă de bine pe care numai copiii o pot experimenta, atrage după sine comportamente adulte antisociale care pot fi extrem de nocive pentru cei din jur. Unul dintre cei care au cercetat cazul lui Charles, psihiatrul Stuart Brown, a pus bazele Istitutului Național de Joacă, o organizație creată pentru a studia și a conștientiza societatea cu privire la importanța jocului.
Efectele râsului și… joaca
Cu toții am observat fericirea de pe chipul copiilor atunci când se joacă. Joaca aduce fericire. Se pare că noi, copiii mai mari, trebuie să ne amintim să ne jucăm. Dacă dorim o societate stabilă, în care copiii să crească sănătoși, probabil că cea mai serioasă responsabilitate a noastră este aceea de a reînvăța joaca, fericirea, râsul.
Există un antidot foarte eficient împotriva veninului tristeții. Și este capabil de a readuce căldura și lumină în inimile suferinde. Să nu mai spun că, deși efectul este mult superior pilulelor. Acesta este gratuit și la îndemâna oricui!
Se spune că unui cuplu, aflat într-o profundă criză conjugală, i-a fost recomandat să urmărească, în fiecare seară, un material umoristic. Râsetele pline de poftă au readus destul de repede armonia acelui cuplu care uitase cum să se bucure împreună.
Unei doamne, suferindă de insomnie, care epuizase orice tratament disponibil pe piață, i-a fost recomandat material umoristic seara, înainte de somn. Rezultatele nu s-au lăsat așteptate.
Efectele râsului
Iată ce au descoperit cercetările cu privire la efectele râsului:
- stimulează imunitatea
- crește capacitatea pulmonară
- îmbunătățește ciculația sangvină
- crește pragul de durere cu ajutorul nivelului crescut de endorfine (durerea este suportată mai ușor)
- antistres
- crește calitatea somnului
- îmbunătățește memoria.
Râsul, veselia este asemenea unui medicament. Râsul ne înapoiază energia furată de stresul la care suntem supuși zi de zi. Un copil râde de aproximativ 200 de ori într-o zi, în timp ce adulții râd cam de patru ori pe zi.
Înțeleptul Solomon spunea, cu 3000 de ani în urmă, că „o inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele” (Proverbe 17:22). Astăzi, cercetările au demonstrat, practic, validitatea zicerii lui Solomon. Nu, lumea n-a dus niciodată lipsă de cunoștință. Doar aplicarea cunoștinței lipsește…
Vă doresc zilnic un zâmbet pe față, o inimă senină și o glumă în buzunar. Aceasta-i cea mai eficientă rețetă pentru o zi reușită și o sănătate pe măsură.
Articol realizat de Narcisa Ispas
