Dezvoltarea limbajului. Toți părinții cunosc, mai mult sau mai puțin, grija de a-și observa copiii înțelegând ce li se transmite, și capacitatea lor de a transmite mesaje prin care își fac înțelese nevoile. Dezvoltarea limbajului este una dintre cele mai importante achiziții ale unui om. Începând de la faptul că un copil știe să ceară ce are nevoie până la momentul în care el poate învăța pe cineva ceea ce știe deja, limbajul este calea regală. Iată patru aspecte privitoare la învățarea limbajului în general și importanța lui în viața de zi cu zi.
-
Bazele limbajului sunt stabilite prin natura experiențelor de la începutul vieții. Profesorul Pat Levitt de la Centrul pentru Dezvoltarea Copilului (Universitatea Harvard), a studiat pe larg dezvoltarea creierului uman de-a lungul vieții, concluzionând: capacitatea creierului de a se schimba scade dramatic odată cu înaintarea în vârstă, iar cantitatea de efort pe care o astfel de schimbare o necesită, crește. Altă cercetare susține că la vârsta de 5 ani, 90% din creierul unui copil a fost deja format. Dacă în acești ani, copilul nu are parte de experiențe stimulatoare, centrul limbajului și alte părți ale creierului riscă să rămână nedezvoltate toată viața.
-
Învățăm limbajul în interacțiunea socială, observându-i și imitându-i pe ceilalți. În urmă cu aproximativ 1000 de ani, împăratul german Friedrich al II-lea a vrut să demonstreze contrariul și să arate că dezvoltăm limbajul în mod natural, singuri. A ordonat dădacelor să crească 50 de copii în condiții speciale: aveau voie să-i hrănească și să-i păstreze curați, dar li s-a interzis să le vorbească sau să le ofere orice urmă de afecțiune. Rezultatul? Nici un copil nu a învățat să vorbească. Toți copiii au murit! Copiii crescuți în orfelinatele românești din timpul comunismului au intrigat o lume întreagă prin inexpresivitatea lor. Așadar copiii mici nu pot învăța limbajul prin interacțiunea cu tehnologia. Ei trebuie să fie motivați într-o relație umană. Doar atunci ei sunt atenți și învață.
-
Cel mai rapid ritm de dezvoltare al centrului limbajului are loc în primul an de viață. Dacă studiem dezvoltarea creierului prin rata de formare de noi sinapse pe parcursul primilor 15 ani de viață, putem vedea cât de mult contează primii ani. Creșterea în partea creierului responsabilă de limbaj atinge un vârf între naștere și vârsta de trei ani. În această perioadă critică, copiii pot învăța un cuvânt nou la fiecare 90 de minute și mai multe limbi simultan. Bebelușii de 4 luni, de exemplu, dacă sunt crescuți bilingv de o mamă româncă și un tată italian, pot deja să facă diferența între două limbi doar observând mișcările buzelor părinților lor. Funcțiile cognitive superioare, cum ar fi raționamentul logic, ating vârful doar după ce copilul deține cuvintele și cunoaște simbolurile pentru a da sens lumii sale.
-
Limbajul ne construiește lumea. Competențele lingvistice bogate ne permit să ascultăm cu adevărat, să vorbim corect și asumat, să ne bucurăm de lectură și să stăpânim scrisul. Ele pot crea o întreagă lume în jurul nostru. După cum spunea filozoful german Wittgenstein: „Limita limbajului meu este limita lumii mele”.
Cuvintele ca instrumente
Să ne imaginăm cuvintele drept instrumente care ne ajută să decodificăm lumea. Să ne formăm gândurile. Să structurăm ideile și apoi să comunicăm cu ceilalți. „Cutia de scule” pentru decodificarea lumii a unui copil care a achiziționat multe cuvinte în primii ani de viață, îi va oferi mai multe șanse de a înțelege și de a se implica în diferite relații, discuții, cercetări etc. pentru că are destule instrumente cât să înceapă explorarea de noi domenii. El este curios și încearcă să descopere noi și noi modalități de definire a ceea ce-l înconjoară. Însă copilul care deține puține instrumente, se va plictisi repede de discuții / concepte pe care nu le poate înțelege, va fi dezamăgit de capacitatea sa de interpretare a lumii iar curiozitatea îi va fi limitată de lipsa de încredere în sine. Frustrarea acestui copil crește proporțional cu experiențele negative acumulate.
Despre acumularea de cuvinte
Acumularea de cuvinte nu presupune însă neapărat și verbalizarea lor precoce. Dezvoltarea limbajului la copii este un proces complex și diferă de la un copil la altul. Unii copii pot acumula un număr mare de cuvinte în vocabularul lor pasiv. Adică le pot înțelege atunci când le aud, dar nu le verbalizează încă. Perioada de învățare a cuvintelor poate fi împărțită în două etape: receptivă și expresivă. În etapa receptivă, copilul înțelege cuvintele și conceptele, dar nu le folosește activ în vorbire. El poate recunoaște și identifica obiecte, acțiuni sau emoții când îi sunt prezentate. Pe măsură ce trece la etapa expresivă, copilul începe să verbalizeze.
Așadar, este foarte important ca-n primii ani de viață ai copilului, să creăm un mediu bogat în limbaj prin interacțiunea cu persoane iubitoare care să converseze cu el, să-i citească, să-i cânte. Astfel, îi oferim modele de limbaj și îl încurajăm să-și dezvolte abilitățile de comunicare. În final, prin dezvoltarea limbajului, îi oferim copilului posibilitatea de a-și extindă hotarele în ceea ce privește înțelegerea vieții și, astfel, fericirea.