Depresia este o afecțiune psihică ce poate induce anumite stări sufletești, declanșând disconfort. Ea este caracterizată de suferința interioară, dobândită din anumite experiențe neplăcute, trăite în anumite etape ale vieții, de cele mai multe ori, în perioada copilăriei. Aceste stări pot fi caracterizate de: tristețe, respect de sine scăzut, dezorientare și izolare.
Conform Dicționarului de psihologie, depresia mai este asociată și cu melancolia. Ea este asociată cu lentoarea psihomotorie. (R. Doron și F Parot, 1999, p 227). Totodată depresia este cea mai dominantă afecțiune, deoarece afectează majoritatea oamenilor, neținând cont de rasă, vârstă sau sex. De cele mai multe ori, este cauzată de greutățile vieții zilnice. Factorii care o pot determina pot fi stresul, munca, viața de familie și singurătatea.
Starea în care este depresivul nu numai că îl afectează pe el, dar poate afecta și persoanele din jur. „Persoana respectivă trăiește mai mult în trecut decât în prezent. De fapt, prezentul și viitorul nu mai există pentru depresiv”. (Patricia. L. Runcan, 2010, p 19). Manifestările exterioare exprimă de multe ori ceea ce se întâmplă la nivel neuronal. Aici pot apărea leziuni, cauzate de factori psihici, cât și fizici. Neurologia este o ramură a medicinei, care se preocupă cu astfel de afecțiuni. Neurologia este o specialitate consacrată maladiilor, determinată de leziuni ale sistemului nervos. ( R. Doron și F Parot, 1999, p 623)
Cuvântul „depresie” a fost definit de una din ramurile medicinei, și anume psihiatria. De multe ori, când se face referire la o anumită afecțiune psihică, în cazul nostru, depresie, a avea legături cu secția de psihiatrie a unui spital, este perceput adesea in sens peiorativ.
A-i recomanda unei persoane să ia legătura cu un medic psihiatru, poate fi înteleasă ca o ofensă.
Psihopatologia
Psihopatologia tratează mai amănunțit astfel de afecțiuni depresive. „Psihopatologia are ca obiect conduitele patologice și are ca scop descrierea funcționării, a genezei lor și a proceselor care le permit schimbarea”. Ea se sprijină pe o cunoaștere a omului în limitele unei funcționări normale. Totodată, psihopatologia desprinde, descrie și analizează comportamente patologice. ( R. Doron și F Parot, 1999, p 635).
Prin abuzuri de orice fel și prin indiferență putem cauza depresie la persoanele vulnerabile. Această boală afectează majoritatea oamenilor de pe mapamond. An de an crește rata depresiei în rândul populației.
Dacă evoluează progresiv depresia poate produce suferință și alte afecțiuni medicale. Statistica OMS arată: „Depresia este o boală comună la nivel mondial, cu peste 300 de milioane de persoane afectate. Depresia este diferită de fluctuațiile obișnuite ale dispoziției și de răspunsurile emoționale scurte la provocările din viața de zi cu zi. Mai ales atunci când este de lungă durată și cu o intensitate moderată sau severă, depresia poate deveni o stare gravă de sănătate. Poate provoca o suferință majoră și o funcționare slabă la locul de muncă, la școală și în familie. În cel mai rău caz, depresia poate duce la sinucidere. Aproape 800. 000 de persoane mor din cauza sinuciderii în fiecare an. Sinuciderea este a doua cauză principală de deces la vârsta de 15-29 de ani”. (accesat pe www.who.int).
Depresia este o boală care poate să lovească pe oricine.
Netratată, aceasta poate duce la sinucidere, așa cum arată OMS. Deși există tratament pentru depresie și specialiști în domeniu, ea continuă să rămână o boală tratată insuficient. De cele mai multe ori, pacienții sunt informați, doar că mulți dintre ei refuză să caute ajutor. În tăcere, depresia a afectat viața multor oameni, deoarece nu a fost considerată ca fiind o cauză majoră a multor consecințe nefericite.
Un exemplu biblic care a avut o stare depresivă este personajul Iov: un om credincios lui Dumnezeu, bogat și familist. Dintr-o dată, Iov pierde totul: bogăția și copiii. Personajul biblic este afectat de moartea celor dragi, ceea ce îl determină să intre în depresie. Totul se manifestă prin sfâșierea hainelor din primul capitol, iar în al doilea capitol prin tăcerea sa. (Biblia Cornilescu: Iov cap 1;1-3, 16-20 cap 2, 13).
