luni, aprilie 15, 2024
Acasă Articole Noutăți De ce nu mai protestează românii?

De ce nu mai protestează românii?

De ce nu mai protestează românii? Deși calitatea vieții a scăzut, oamenilor nu le mai arde de proteste. Institutul Național de Statistică a efectuat în premieră o cercetare asupra acestui fapt, iar concluziile sunt destul de triste. „În ultimele 12 luni, ponderea persoanelor care au participat la acțiuni de cetățenie activă a fost de 3,1%”, informează hotnews.ro.

Ultimele proteste serioase de care îmi amintesc au fost în august 2018, când zeci de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a cere demisia Guvernului.

În alte țări protestele au fost dure

În Franța, reforma vârstei de pensionare a generat proteste masive, soldate cu incidente violente între autorități și manifestanți.

În România, deși e foarte probabil să asistăm la schimbări similare, pe lângă incertele reforme fiscale la care Guvernul s-a angajat (dar fără a le preciza în mod riguros), vom vedea creșteri ale taxelor, schimbări de natură a complica existența antreprenorilor (și așa precară pentru cei corecți, cu taxele plătite la zi). Cu toate aceste neajunsuri, lumea își vede de ale ei în continuare. Mediul de afaceri devine vocal doar prin intermediul unor comunicate de presă extrem de „cuminți”. Antreprenorii mici spun că degeaba ar protesta întrucât nimic nu s-ar schimba. Anestezia socială pare generalizată.

Ce spun sociologii?

„Probabil că procentul calculat de INS s-ar situa în realitate undeva între 3%-5%, crede profesorul. ”Să nu uităm două lucruri, atrage el atenția: datele INS sunt culese într-o perioadă în care oamenii încă se re-obișnuiau cu activitățile în public după anii de pandemie și de restricții. Iar a doua chestiune, noi avem tendința de a vedea lucrurile din jurul nostru mai degrabă decât pe cele de la distanță. Bucureștiul, Clujul și încă alte 2-3 orașe universitare nu sunt deloc reprezentative pentru restul României, în condițiile în care jumătate din români locuiesc în mediul rural și doar cam 13% locuiesc în principalele orașe universitare, unde se simte ceva mai multă activitate civică”, explică Claudiu Tufiș, doctor în științe politice (Pennsylvania State University, 2007), specialist în cultură politică, participare politică.

Articolul precedentEste bine să consumăm unt?
Articolul următorDespre tulburarea bipolară

1 COMENTARIU

Comments are closed.

ULTIMELE ARTICOLE

Coada calului – planta cu proprietăți uimitoare

Coada calului este o plantă medicinală cu numeroase proprietăți uimitoare. Este folosită de secole pentru tratarea diverselor afecțiuni precum infecțiile tractului urinar, calculii renali,...

Ce să faci dacă te întâlnești cu ursul?

Întâlnirea cu un urs în sălbăticie poate fi o experiență înfricoșătoare și periculoasă. Există câțiva pași pe care îi poți urma pentru a-ți crește...

Creștinii și frica de moarte

Frica de moarte a fost una dintre cele mai fundamentale temeri umane de-a lungul istoriei. Pentru mulți, credința religioasă a oferit un refugiu împotriva...

Case de marcat portabile potrivite pentru fiecare afacere

Vânzările și evidența fiscală a unei firme care desfășoară activități comerciale au nevoie de un suport tehnologic de calitate. Alegerea unei case de marcat...