Cum vorbim cu copilul despre substanțele psihoactive? Consumul de substanțe psihoactive s-a amplificat în ultimii ani în România, un raport din 2022 al Agenției Naționale Antidrog arătând că 10,7% dintre persoanele de 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii.
De ce oamenii consumă droguri?
Oamenii pot continua să consume droguri din plăcere, sau pentru este normal socializării şi culturii grupului din care fac parte. Aceasta se numeşte consum recreativ de droguri. Uneori, drogurile pot căpăta un rol major în viaţă. Aceasta se poate întâmpla atunci când persoana trece prin probleme emoţionale, psihologice sau sociale.
Unele droguri pot crea dependenţă sau adicţie fizică şi psihică, atunci când persoana nu mai are control asupra consumului de droguri şi nu mai poate funcţiona fără ele. Unele persoane consumă mai multe tipuri de droguri în acelaşi timp – aceasta se numeşte policonsum. Consumul mai multor tipuri de droguri este periculos deoarece efectele stupefiante precum şi efectele secundare ale acestora se combină. Policonsumul poate însemna şi consumul de droguri legale şi ilegale, cum ar fi drogurile consumate cu alcool.
Raportul de consum în România
Într-un raport din 2022 al Agenției Naționale Antidrog se arată că 10,7% dintre persoanele de 15-64 de ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii. 6% dintre ei au consumat și în ultimul an, iar 3,9% au consumat şi în ultima lună. Faţă de studiul anterior, se observă creşteri pentru toate cele trei tipuri de consum. Însă cea mai importantă este în cazul consumului din ultima lună, a cărui rată de creştere este de 2,2 ori. Totodată, la nivel naţional, în rândul elevilor de 16 ani, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii este de 9,5% , în timp ce, consumul oricărui tip de drog ilicit în ultimul an a fost declarat de 9% dintre elevi.
Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală – ocupând locul al doilea în „topul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive (NSP) -, cât şi de elevi. Cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 14 ani, iar media vârstei de debut, 19,4 ani.
Cum vorbim cu copilul despre substanțele psihoactive?
Este utopic să ne imaginăm că un copil își anunță părintele înainte de a consuma o astfel de substanță, așa că, sfatul specialiștilor este ca părintele să creeze și mențină o relație cu copilul care să-i permită acestuia să discute ulterior despre experiența pe care a avut-o.
Medicul psihiatru Gabriel Diaconu propune părinților o tehnica SMART – ușor de implementat, care derivă din practica psihoterapeutică.
”Când părinții își angajează copiii într-o discuție despre consumul recreațional de substanțe și dacă propun un obiectiv – care nu poate să fie abstinența, dar poate să fie consum controlat, responsabil și comunicare post-consum – acest obiectiv trebuie să fie SMART.”
Acronimul înseamnă S – de la specific: „De multe ori, părinții, în așteptările lor de la copii sunt profund nespecifici, generici, metaforici. M înseamnă măsurabil, A, plauzibil de atins, R, robust – adică prin ceea ce faci, faci o diferență. Și, pentru mine cel puțin, ultima literă din acronimul acesta, este cea mai importantă. T vine de la timp. Adică, la fel ca orice altă activitate, ai nevoie să o încadrezi pe o axă a timpului. Părintele trebuie să aibă un moment de reflecție înainte de a porni o discuție cu copilul lui și anume are nevoie să-și formuleze un obiectiv care să fie SMART. Pentru că, dacă nu va fi un obiectiv SMART, conversația va sfârși în derizoriu”, explică psihiatrul.
”Părinții au nevoie să-și angajeze activ copiii nu doar prin activități, dar și prin dialog. „În practica mea psihiatrică, majoritatea oamenilor spun că în copilărie și adolescență nu vorbeau cu părinții lor. Că pe părinți nu-i interesa soarta lor. Conversația era directivă, ei primeau instrucțiuni, ordine, de genul eu vreau, tu trebuie”, mai spune expertul.
[…] cleocin t gel[…]
cleocin t gel
[…] Citeste mai mult […]