Cum s-a schimbat clima în România de-a lungul timpului?
Cum s-a schimbat clima în România de-a lungul timpului? Anii 60′ ne-au adus ierni foarte reci, deceniul următor a fost al verilor răcoroase, iar anii 80′ au fost marcați de frig și lipsuri, dar și de valuri de căldură.
Ce s-a schimbat în clima României din 1961 până în prezent
Valurile de căldură sunt mai dese, mai intense și țin mai mult. Cum a fost cazul în 2000, 2007, 2012, 2015, 2017, 2021 și 2022. Uneori pot ține și peste două săptămâni. Calafat a fost în ultimii ani orașul din România cu cele mai multe zile în care maximele au trecut de +35 C.
Sunt mai dese episoadele violente de vreme (vijelii, ploi torențiale). Au fost și mini-tornade, poate ploua cu tunete și fulgere în ianuarie și episoadele cu grindină apar tot mai repede în primăvară.
Sunt mai rare perioadele lungi cu temperaturi mai mici de -20 -15 grade. Primăvara și toamna devin tot mai scurte. Iernile și verile sunt mai calde față de acum câteva decenii. După cum s-a putut vedea și în decembrie 2020 sau ianuarie 2023.
Grosimea medie a stratului de zăpadă a scăzut, la fel și numărul de zile cu strat de zăpadă. În multe zone s-a înjumătățit numărul de zile cu strat de zăpadă, față de anii 80 și în sud au fost și ani cu 3-4 zile cu strat de zăpadă.
Crește intensitatea precipitațiilor pe perioade scurte de timp. O atmosferă mai caldă poate să țină o cantitate mai mare de vapori de apă. Când apar condițiile favorabile, această cantitate mare de vapori de apă alimentează ploi mult mai abundente. La unele stații meteo a crescut numărul de zile cu ploaie, la altele poate să nu plouă timp de peste 50 de zile.
Episoade extraordinare de căldură apar NU doar vara. Ci și în prima parte a primăverii sau în a doua parte a toamnei. Ultimii șapte ani au adus o mulțime de exemple. În 2016 au fost +26 C la mijloc de februarie. În 2018 au fost peste 30 de grade C în primele zile din aprilie. În ianuarie 2023 au fost peste 20 C în multe locuri din țară. În decembrie 2019 au fost +21 C. În noiembrie 2021, aproape 29 de grade.
Media anuală a temperaturii este mult mai ridicată, fiindcă a crescut numărul de extreme pozitive și a scăzut cel de extreme negative. Sunt locuri în care mediile anuale de temperatură au crescut cu peste 3,5 grade C față de finalul anilor 70 și prima parte a anilor 80. De exemplu, la Bistrița media a fost de 7,1 C în 1978 și 7,2 în 1980. În 2018 media a fost de 11,1 C, iar un mai târziu, 10,9 C.
A crescut numărul nopților tropicale (în care temperaturile nu scad sub 20 de grade) și disconfortul termic resimțit este tot mai mare, în special în orașe, din cauză că aerul nu apucă să se răcească. Oravița, Șiria, Sulina, Dumbrăvița de Codru, Gura Portiței, Constanța, Mangalia, Giurgiu și Cotnari sunt câteva dintre locurile unde vara sunt multe nopți extrem de calde, uneori cu minime de peste 25 C.
Apar schimbări bruște. Radicale ale vremii. Maximele ajung să varieze chiar și cu 15-20 de grade de la o zi la alta. La unele stații meteo, mai ales în Transilvania primăvara și toamna, diferența dintre minima nopții și maxima zilei poate fi chiar de 25-30 de grade.
În deceniul 2011-2020 luna august a fost de multe ori mai caldă decât iulie, deși în general iulie era mereu mai caldă decât luna ce-i urmează, în afară de zonele înalte, de la peste 2.000 m alt. Mai ales în 2018 și 2019 luna iulie august a surclasat iulie, peste tot în țară. Inversul a fost valabil în 2012, când iulie a fost un adevărat „Cuptor”.
Numărul mediu anual de zile cu strat de zăpadă a scăzut drastic în ultimii zece ani. Comparativ cu media din intervalul 1961-2000. Cu 47% la Sibiu, cu 38% la București, cu 37% la Brașov și cu 25% la Constanța. La munte, scăderea a fost mai mică, undeva între 3% și 15%.
Sunt diferențe uriașe între anii cu multă zăpadă și cei cu foarte puțină. Spre exemplu, la Brașov au fost 102 zile cu strat de zăpadă în 1969 și numai 20 de zile în 2020. La București Filaret au fost 82 de zile în 1985 și doar trei zile cu zăpadă depusă, în 2022.
La unele stații meteo a crescut cantitatea de precipitații pe timp de toamnă, iar experimentele numerice pentru viitor indică o tendință de scădere a precipitațiilor pe timp de vară.
Cea mai mare cantitate de precipitații căzută în 24 de ore (mm), înregistrată în anul 2022, a fost 186 mm, la stația meteorologică Rânca, în 2 septembrie. În 2023, cea mai mare cantitate de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 61,9 mm, la stația Bârnova (radar).
