Cum arată sistemul de sănătate în următorii 7 ani? Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a vorbit despre Strategia naţională de sănătate 2023 – 2030, adoptată vineri de către Guvern. Aceasta vizează dezvoltarea programelor preventive. Totodată şi un rol mai important pentru serviciile ambulatorii.
Ce spune Ministrul Sănătății?
„Îmbunătăţirea indicatorilor stării de sănătate din România, inclusiv a creşterii duratei de viaţă în România, se poate face prin dezvoltarea, pe de o parte, a programelor preventive care fac parte integrantă din noul contract-cadru care a fost semnat în cursul acestui an de Casa de Asigurări de Sănătate. Iar implicarea medicilor de familie în momentul de faţă este mult mai consistentă. Astfel aş vrea să le şi mulţumesc medicilor de familie pe această cale. Pe de altă parte, schimbarea balansului către serviciile ambulatorii, către centre medicale ambulatorii, centre comunitare, cabinete de medicină de familie, care să facă şi diagnosticul şi să dea şi tratament pacientului, este soluţia corectă, care, pe de o parte, apropie serviciile medicale de pacienţi şi pe de altă parte asigură şi sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate”, a explicat vineri Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
În prezent 500.000 de persoane nu beneficiază de servicii de asistenţă medicală primară
„Această cifră de 500.000 de persoane se referă la populaţia acestor localităţi care nu au servicii de asistenţă medicală primară în acest moment. Asta nu înseamnă că aceşti oameni nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie într-o localitate învecinată. Mulţi dintre ei sunt înscrişi în altă localitate decât în localitatea de domiciliu, dar asta sigur că nu rezolvă problema”, mai spune Alexandru Rafila.
„Noi o să le dăm atribuţii tot mai multe, încât să fie atraşi să practice medicina de familie, în sensul că să poată să facă diagnostic, să poată să pună diagnosticul şi să ofere o soluţie terapeutică pacienţilor. Însă ceea ce ţine de oferta unei localităţi mici, care înseamnă inclusiv educaţie sau grijă pentru copii, pentru că mulţi dintre medici sau asistenţii medicali sunt femei. Trebuie să aibă acolo condiţii ca să poată să îşi crească rezonabil, să-şi îngrijească copiii, să educe copiii… Atunci discuţia este puţin mai amplă şi din cauza aceasta o să avem o discuţie foarte clară, încât să stabilim, pe baza unor modele de bună practică care există deja şi în ţara noastră sau există în alte ţări, o soluţie ca să atragă medicul de familie”, arată ministrul Sănătății.
Doar unul din patru medici lucrează în asistența primară
Conform datelor Eurostat, în 2016, în România, practicau medicina 55.975 de medici (foarte puțin, raportat la populație, în context european). Ceea ce înseamnă că medicii de familie reprezentau doar aproximativ 27% din total. Cu doar două excepții notabile (Irlanda și Portugalia), raportul dintre generaliști și specialiști este subunitar în statele membre UE.
În plus, tendința ultimului deceniu este de creștere a numărului de medici specializați raportat la cel de generaliști. Tendința, conform datelor statistice, este foarte pronunțată în Irlanda, România și Croația.
Cât câștigă un medic de familie?
Venitul medicului de familie se compune din încasările de la CAS per capital (PC) și venitul per serviciu (PS). La o listă de 1.300 de asiguraţi, venitul PC este de circa 1.000 de puncte x 10 lei/punct = 10.000 de lei. Aici trebuie să menţionez că punctele PC depind de vârsta asiguratului. Cel mai bine „plătiţi” sunt copiii mici și vârstnicii.
[…] Citeste mai mult […]