Vladimir Putin nu va ataca o țară membră NATO, dar Ucraina ar putea fi supusă unui atac fără precedent, consideră politologul Cristian Pîrvulescu. Rusia va declanșa fără îndoială atacul asupra Ucrainei, necunoscuta este cât de mult va pătrunde în teritoriul acestei țări. Este posibil ca incursiunea să vină dinspre trei direcții, inclusiv dinspre Belarus și Transnistria, informează Digi24.

  „Atacul pe care îl așteptăm e posibil să fie unul necruțător, un atac aerian și cu rachete. Mulți vorbesc despre tancuri, dar va fi probabil pregătit de un atac de război de secol XXI”, a spus politologul Cristian Pîrvulescu. În orice caz, Putin și-a pregătit planul de mulți ani și s-a folosit din plin de războiul hibrid pentru a dezbina unitatea UE și a NATO. Liderul de la Kremlin nu visează însă la refacerea URSS, ci a Imperiului Rus. Nu încape îndoială că va ataca Ucraina, pentru că altfel, el ar avea cel mai mult de pierdut, arată profesorul Pîrvulescu. „Vladimir Putin nu a blufat, eu cred că această intervenție în Ucraina este pregătită minuțios de foarte multă vreme, de ani de zile, poate chiar de 14 ani, după summitul de la București, când Vladimir Putin a fost pus la curent cu posibila lărgire a NATO și a dat un răspuns foarte dur liderilor occidentali. Pe vremea aceea, președinte în România era Traian Băsescu, în Statele Unite – George W. Bush, în Franța – Nicolas Sarkozy. Cine își mai aduce aminte de ei? Între timp, garniturile s-au schimbat, dar Vladimir Putin este tot acolo. Era în aprilie 2008, cu o lună înainte de a preda președinția pentru patru ani lui Medvedev. Dar prim-ministru fiind, primul lucru pe care l-a făcut ca avertisment a fost să atace în vară Georgia, pregătindu-se să preia politic Ucraina. A preluat-o politic, în urma alegerilor, a urmat Maidanul – orientarea proeuropeană și pro-NATO a Ucrainei a devenit evidentă și în acel moment, lucrurile pentru Putin au devenit clare: singura soluție, intervenția militară. Prima, în timpul unei Olimpiade, dacă vă aduceți aminte, de iarnă, de la Soci, în 2014, a fost intervenția din Crimeea, a fost ocupată Crimeea. Între timp, a așteptat o oportunitate, a încercat să schimbe raportul de forțe cu Statele Unite – de unde intervenția în alegerile din 2016 și sprijinul indirect pentru Donald Trump -, apoi intervenția în favoarea Brexitului pentru a slăbi aliații occidentali, relațiile cu Turcia în interiorul NATO, în Uniunea Europeană relațiile cu Ungaria, toate lucrurile astea i-au creat posibilitatea de a interveni. Acum, cere lucruri imposibile, inclusiv după reuniunea de vineri de la Geneva, el cere de fapt retragerea trupelor americane și a sprijinului din Bulgaria și cere un răspuns scris, care va veni într-o săptămână maximum. Deci, situația rămâne în continuare tensionată și nimeni nu poate să răspundă pozitiv cererilor lui Putin. Sunt mulți în România care au început să creadă că chiar așa e situația, deși vorbim despre un război în Ucraina. Nu e posibil niciun război cu România, este o evidență: Putin nu va ataca NATO, va ataca Ucraina. Ceea ce nu știm este cât de adânc va intra în Ucraina. Se vorbește despre Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, ceea ce nu ar fi imposibil pentru că trebuie să dea un semnal din punctul acesta de vedere. Când facem calcule politice trebuie să vedem cine are cel mai mult de pierdut dacă NU se întâmplă ceva. Lumea spune și Biden, și Putin au de pierdut, și Ucraina. Cel mai mult de pierdut, dacă nu atacă, are Putin. Situația lui Putin este foarte complicată dincolo de aparențe, pentru că Rusia nu este o mare putere. Apropo, nu-și vor putea permite să ocupe un teritoriu mare din Ucraina și să-l organizeze, pentru că vor fi costuri importante. Trebuie să dea mai degrabă o lecție, dar Ucraina ar putea fi supusă unui atac fără precedent. De data aceasta, Ucraina nu se va confrunta cu niște insurgenți, cu unii care nu au niciun drapel în spatele lor, se va confrunta cu o armată bine pregătită și este posibil un atac multifront, adică în afară de atacul dinspre Rusia, ar putea fi un atac dinspre Belarus și nu este exclus nici un atac dinspre Transnistria. Asta, numai ca să dea o lecție. Transnistria înseamnă deja Republica Moldova, știm că staționează trupe acolo, este o complicație foarte mare. Nu știu dacă se va merge atât de departe, dar cert este că în momentul de față există concentrări de trupe, există exerciții în Belarus. Belarusul a devenit un aliat supus. Putin și-a și prezentat viziunea anul trecut spunând că pentru el, Rusia înseamnă tot teritoriul până în Europa Centrală, deci și Ucraina – care este parte a Rusiei -, și Belarusul. Deci nu e vorba numai de, cum spun unii, o reconstrucție parțială a URSS. Este vorba despre o reconstrucție a Imperiului Rus. Vladimir Putin se crede trimisul lui Dumnezeu pentru a salva Rusia. Vorbim acum de un personaj pe care îl estimăm a fi rațional, dar care nu se comportă foarte rațional”