joi, iulie 18, 2024
Acasă Editoriale Familie Copiii supradotați - cum îi recunoștem și susținem?

Copiii supradotați – cum îi recunoștem și susținem?

Supradotarea creează în mod natural intensitate emoțională. Cu cât copilul este mai supradotat, cu atât este adesea mai intens din punct de vedere emoțional.

Toți copiii și adolescenții supradotați sunt speciali și, în mod natural, au nevoi specifice. Din fericire, copiii și adolescenții supradotați sunt subiectul multor cărți de parenting. Există o mare cantitate de informații despre cum să crești copii supradotați, ceea ce necesită cunoștințe și înțelegere speciale, care nu se găsesc în cărțile de parenting cu un focus general.

Intensitatea socio-emoțională

Copiii supradotați pot fi la fel de sensibili pe cât sunt de inteligenți. Sentimentele lor pot fi intense și pot reflecta dezvoltarea lor intelectuală. Un copil cu un IQ de peste 130 de puncte va fi adesea foarte sensibil la alți copii și adulți. Curiozitatea profundă, anxietatea de separare de familie, comportamentul sfidător, compasiunea pentru victime sau persoane defavorizate, un sentiment de îndreptățire și perfecționismul sunt caracteristici ale personalității supradotate.

Intensitatea creează sentimente dominante. Și când aceste sentimente de curiozitate, anxietate, sfidare, compasiune și perfecționism apar simultan sau într-o perioadă scurtă de timp, ele sunt dificile de gestionat chiar și pentru cei mai educați și serioși părinți. Copiii supradotați sunt foarte greu de crescut.”

Profesorii sunt adesea nedumeriți de idiosincraziile socio-emoționale ale copilului talentat, caracterizându-le părinții lor ca insistenți și nerealisti. Cultura noastră refuză de cele mai multe ori să recunoască supradotarea ca o preocupare reală. Care are o nevoie reală de ajutor suplimentar pentru îmbogățire și abilități sociale.

Nu toți copiii sunt talentați!

Convingerea răspândită că toți copiii sunt talentați este dăunătoare educației copiilor cu adevărat talentați. Această noțiune, adesea împărtășită cu ușurință de educatori părinților, poate fi o modalitate de a acoperi unele inadecvări ale profesorilor în a se ocupa de copiii talentați și de părinții acestora. Cu alte cuvinte, părinții sunt făcuți să creadă că fiul sau fiica lor este doar „ciudat” și „prea sensibil” la lumea din jurul lor, în loc de a fi talentat.

Adevărul este că nu toți copiii sunt talentați. Copiii cu un IQ peste 130 de puncte sunt considerați talentați și pot fi foarte intensi și dificil de conectat atunci când sunt supărați. Copiii talentați pot fi foarte creativi sau foarte atletici, nu doar talentați din punct de vedere academic (trăsăturile uneori uitate ale copiilor talentați).

Va urma!

Un articol de Narcisa Ispas

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

ULTIMELE ARTICOLE

Pacea – un obiectiv tot mai greu de atins

Într-o lume marcată de conflicte, inegalități și tensiuni crescânde, pacea pare un obiectiv tot mai greu de atins. Cu toate acestea, figura emblematică a...

17 iulie – Ziua Internațională a Justiției

Ziua Internațională a Justiției, celebrată pe 17 iulie, este o ocazie importantă pentru a recunoaște și promova principiile de justiție, echitate și drepturile omului...

Importanța educației emoționale în școli

Educația emoțională, adesea denumită și inteligență emoțională, se referă la capacitatea de a recunoaște, înțelege și gestiona propriile emoții și de a recunoaște și...

Nu e niciodată prea târziu să înveți ceva nou

Învățarea este un proces continuu care nu ar trebui să se oprească niciodată, indiferent de vârstă. Fie că e vorba de dezvoltarea unor noi...