Conflict între Ucraina și România pe motivul Canalului Bâstroe. Ambasadorul ucrainean la București a fost convocat luni la Ministerul de Externe. Pentru a fi solicitată aprobarea Ucrainei ca autoritățile române să meargă să facă verificări.
Ce s-a întâmplat?
„Pentru prima dată în timpul independenței Ucrainei, pescajul care trece prin Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluviului Dunărea. Și pentru cifra de afaceri a porturilor de export. Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar dunărean împreună cu partenerii noștri europeni”. Acesta era mesajul Ministerului Infrastructurii din Ucraina vineri.
Ulterior, un comunicat cu același mesaj a fost publicat și pe site-ul ministerului infrastructurii ucrainean. „Conform ordinului din 16 februarie, emis de portul Izmail, pescajul de trecere al navelor în tronsonul de la kilometrul zero al gurii Bâstroe a Dunării, până la kilometrul 77 al gurii Chilia este de 6,5 metri. Iar din kilometrul 77 până la kilometrul 116 al estuarului – 7 metri.”
La începutul invaziei rusești, pescajul maxim era de numai 3,9 metri.
Reacția României la aceste lucrări
Ministerul Mediului a anunţat că nici legislaţia naţională a României şi nici cea ucraineană nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă, care să pună în pericol biodiversitatea.
MAE a declarat: „Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că verificarea pe teren a acestor informații nu se află în competențele MAE. Acesta nu are structuri teritoriale și nici specializare în materie. De asemenea, MAE reiterează faptul că, anterior apariției acestor informații publice în presă, nu a fost informat de nicio autoritate română competentă în materie cu privire la desfășurarea de către Ucraina a unor astfel de activități. Ministerul Afacerilor Externe consideră că este absolut necesar ca aceste chestiuni să fie lămurite cât mai rapid și sigur de către autoritățile române competente”.
Nu este un coflict nou
Sensibilitatea oficialilor români față de Canalul Bâstroe provine din trecut. Din relația dintre România și Ucraina legată de proiectul de transformare a acestui canal într-unul de transport pentru navale maritime. Acest lucru va duce la dispariția unei bune părți a Deltei Dunării. Ucraina a început în 2004 să execute lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe.
Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, pe data de 11 mai 2004, autoritățile ucrainene au inițiat mai multe lucrări hidrotehnice pe brațele Chilia şi Bâstroe ale Dunării. Aveau în vedere realizarea unui canal care să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos.
În 2006, proiectul a fost oprit în urma intervenția forurilor internaționale. Acestea au recunoscut că lucrările începute de Ucraina vor afecta iremediabil mediul înconjurător. Adică Delta Dunării.
