Comunicarea nonverbală reprezintă modalitatea de a transmite și primi mesaje fără a folosi cuvinte. Gesturile, expresiile faciale, postura corpului și tonul vocii sunt elemente esențiale în acest proces. Contactul vizual poate exprima încredere sau evitare. Îmbrăcămintea și aspectul personal oferă indicii despre identitate și statut social. Mișcările mâinilor și poziția corpului pot reflecta emoții și intenții. În plus, spațiul personal și proximitatea fizică pot indica relația și nivelul de confort între indivizi.
-
Tipuri de comunicare nonverbală
- comunicare nonverbală senzorială (se bazează pe ce recepționăm cu ajutorul simțurilor)
- comunicare nonverbală estetică (pictură, imagine, dans, muzică) care are loc prin diferite forme de exprimare artistică și comunică emoții artistice.
- comunicare nonverbală bazată pe folosirea însemnelor și simbolurilor (cele legate de religie sau statut social) (Duță, 2020, 41).
„Comunicarea nonverbală este alcătuită din unele coduri pe care trebuie să învățam să le folosim” (Duță 2020, 42).
„Deși în multe situații comunicarea nonverbală este mult mai ambiguă decât cea verbală, este mai credibilă când semnalele sale sunt contradictorii față de cele ale comunicării verbale”. (Duță, 2020, 49)
Cine dorește o comunicare eficientă trebuie să stăpânească foarte bine atât comunicarea verbală cât și cea nonverbală. Acest tip de comunicare ne descoperă multe aspect (emoționale, poate fi și o sursă de informare dar și o sursă de dezinformare, depinde de modul în care este cunoscută și stăpânită bine atât comunicarea verbală cât și cea nonverbală. (Duță, 2020, 41)
-
Tehnici ale comunicării
Prin tehnicile de comunicare înțelegem procedeul sau modalitățile în care comunicăm. Andrioni (2009, p. 7) ne spune că „în realizarea unei metode se subsumează un set de reguli sau prescripții procedurale pe care se structurează o acțiune fericită, iar tehnica se subordonează metodei, o metodă presupunând derularea mai multor tehnici”.
Pentru ca o comunicare să fie eficientă trebuie să i se acorde importanță atât procesului de comunicare cât și tehnicilor de comunicare pe care le folosește.
Prin intermediul acestor tehnici are loc autoanaliza, se manifestă empatie, se transmite căldură umană se oferă feedback. Se explică cu multă răbdare și claritate, se ascultă cu atenție, se conștientizează limbajul corporal, propriu și al celorlalți, se analizează și se sintetizează informația. (Soitu, 2001), (Neamțu, 2016, 234).
„A vorbi reprezintă exprimarea gândurilor și emoțiilor în cuvinte și comportamente care sunt atât de clare încât ascultătorul vizat să înțeleagă ce spui” (Wahlstrom, 1992, apud, Simon Kalichman, Santrock,1994).
Soitu ne prezintă 3 principii esențiale care trebuie aplicate în tehnicile de comunicare:
- esența comunicării constă în procesele relaționale și interrelaționale
- întregul comportament uman are valoare comunicativă
- pentru ca o valoare să fie pozitivă este nevoie de recunoașterea partenerului, ca act de considerație, de acceptare a acestuia, de aprobare, de acord cu spusele și comportamentul celuilalt.(Neamțu, 2016, 235)
