-
Comunicarea intrapersonală
Acest tip de comunicare se referă la gândirea și activitățile de „procesare a informațiilor care nu sunt observabile extern, cu toate că persoanele interesate pot să aibă acces la date despre acest process”. (Berger Chaffee, 1987, p. 334)
Acest tip de comunicare individual centrat pe sine, este atât emițător cât și receptor. Comunicarea intrapersonală poate cuprinde: momente de autoanaliză, comunicarea din fața oglinzii, comunicarea mută cu cerul înstelat, tăcerea nopții, comunicarea cu sine în timpul rugăciunii, singurătatea din biserică etc. Pe scurt, aceasta cuprinde comunicarea individului cu sine. (Duță, 2020, p. 12)
Comunicarea intrapersonală reprezintă: „forma de comunicare directă și de transfer internațional cu feedback cu propria persoană”. (Rus, 2012)
Acest tip de comunicare se referă la propriile gânduri și sentimente și la felul cum ne vedem pe noi înșine. (Neamțu, 2016, p. 232)
În viziunea lui Standinger, comunicarea intrapersonală are un rol important în ajungerea la soluții valoroase. El a observant că „acei adulți care acordă câteva minute reflecției solitare, după discuție oferă soluții mai sofisticate la situațiile din viață”. (Apud Faulkner, Littletod Voodhead, 1998).
„Cu sine însuși omul poate sta de vorba și fară cuvinte, ceea ce nu înseamnă că verbalizarea gândurilor nu e un fenomen foarte frecvent”. (Mihai Dinu)
Este necesar să învățam a vorbi serios și cu noi înșine, „fiindcă de felul în care ne comportăm când suntem nevăzuți și neauziți depinde ce vom face și cum ne vom exprima în prezența altora”. (Duță, 2020, p. 12)
Freud „considera că a te autocunoaște, a fi complet onest cu tine însuți, constituie un efort uman deosebit, deoarece această onestitate cu sine, reclamă căutare, descoperirea și acceptarea de informație despre sine și o dorință de autoperfecționare”. (S. Iovanuț, 2001, p. 9)
-
Comunicarea când stăm de vorbă cu noi
În comunicarea intrapersonală stăm de vorbă cu noi și realizăm unde ne situam în procesul comunicării, cum vorbim, cui vorbim, pentru ce vorbim și care vor fi urmările comunicării noastre. Lipsa conștientizării acestor lucruri duce la lipsa unei comunicări eficiente. (Duță, 2020, p. 14)
În acest tip de comunicare emițătorul și receptorul sunt aceeași persoană, care comunică cu sine-însuși prin limbaj interior, reflectând la trăirile sale emoționale, elaborând idei la problemele pe care le are de rezolvat. (Pavalache-Ilie, 2015, 28)
