Cele mai frecvente greșeli gramaticale. Limba română este complexă și frumoasă. Dar, ca orice altă limbă, prezintă o serie de capcane gramaticale care pot duce la erori frecvente. Greșelile gramaticale nu doar că pot afecta claritatea și coerența unui text. Ele pot și influența percepția asupra competențelor de comunicare ale unei persoane.

Cele mai frecvente 3 greșeli gramaticale

• „din punct de vedere” vs „din punctul de vedere”

Structura „din punct de vedere” se utilizează atunci când este urmată de un adjectiv, ca în exemplele: „din punct de vedere lingvistic”, „din punct de vedere emoțional” sau „din punct de vedere politic”. Structura „din punctul de vedere” este întrebuințată atunci când nu este urmată de un adjectiv, ci de un substantiv însoțit de articolul genitival al, ca în exemplele: „din punctul de vedere al politicianului” sau „din punctul de vedere al profesorului”.

• „dragele mele” vs „dragile mele”

Deși adjectivul „drag” are o singură formă acceptată pentru masculin și feminin plural – „dragi” –, vorbitorii au tendința de a diferenția cele două genuri. Din această cauză, apare forma incorectă „drage”. Mai ales atunci când aceasta capătă valoare substantivală, în prezența unui adjectiv pronominal „mele”.  Totuși, este destul de greu de crezut că sunt vorbitori care utilizează adjectivul cu această formă în poziția sa prototipică, adică lângă substantiv: „colege drage”, „drage colege”. În consecință, singura formă corectă de feminin plural este „dragi”. Indiferent că discutăm despre situația în care adjectivul stă înaintea substantivul determinat și îi preia articolul („dragile (mele) colege”) sau despre utilizarea în cazul vocativ (a adjectivului substantivizat) („dragile mele”).

• „decât” vs „doar”

„Mai avem decât o pâine.” sau „Mai avem doar o pâine.” Dată fiind relația de sinonimie care există între cele două (semi)adverbe restrictive din limba română, folosirea corectă a acestora pare să dea bătăi de cap multor vorbitori. Greșeala rezultă din încălcarea unei restricții foarte clare. Greșeală potrivit căreia decât se folosește exclusiv în construcții în care verbul-predicat este la forma negativă. „Nu mai avem decât o pâine”. În timp ce semiadverbele doar și numai sunt folosite în structuri cu forme afirmative ale verbului-predicat (cum este cea din enunțul al doilea).