Spitalul Județean Suceava, unul dintre focarele epidemiei de coronavirus din România, va avea din nou un management civil, după ce conducerea acestei instituții medicale a fost asigurată de armată, în urma demisiei managerului interimar.

Noua conducere civilă provine chiar din rândul cadrelor medicale ale spitalului. Nelu Tătaru a explicat că echipa medicală din Suceava şi-a ales conducerea interimară, iar predarea va avea loc joi. „La Suceava se predă managementul unei echipe civile. Avem în acest moment circuite, avem personal reabilitat, avem o încredere recăpătată, avem un spital care poate face activitate medicală şi eu sper că această săptămână, în care tandemul conducere militară cu cea civilă, aleasă din rândul cadrelor medicale, să poată face o predare în acelaşi condiţii în care s-a făcut şi conduita pe care au avut-o cei din managementul militar”, a explicat Nelu Tătaru. „Deja la nivelul acestei săptămâni au existat întâlniri, care se perpetuează de vreo trei săptămâni, cu tot ceea ce înseamnă personalul medical de acolo, din spital. Personalul medical şi-a ales conducerea interimară în acest moment. Sunt medici, este dr. Buzdugan, sunt neurochirurgi, ortopezi, care sunt în aceste specialităţi în acest moment. Ei şi-au ales conducerea în care au încredere, lăsându-i pe o porţiune stabilă, rămâne doar ca ei să poată menţine această parte stabilă în care echipa militară, cu rigurozitatea ei, i-a adus”, a spus ministrul sănătății. Ministrul a explicat că la Suceava managementul spitalului va fi predat de militari unei echipe civile care şi-a asumat preluarea mandatului, dar speră ca până la ieşirea din starea de urgenţă să fie echipe de medici civili şi la conducerile celorlalte spitale care au management militar în prezent. Condiția esențială este însă stabilizarea focarelor și „respectarea la sânge” a protocoalelor. „Ne pregătim pentru Deva, ne pregătim pentru Focşani, noi sperăm ca odată cu ieşirea din starea de urgenţă, după stabilizarea focarelor, să putem face lucru. (…) La Suceava terminăm joi, când va fi predarea, iar la celelalte spitale urmează ca în două săptămâni să găsim această echipă care să îşi poată asuma preluarea acestei conduceri”, a spus Tătaru. „La Suceava, ca de altfel ca şi la Deva, am fost după un moment în care am avut manageri interimari civili, care şi-au dat demisiile. Deşi începuseră să apară medicamente, echipamente, materiale sanitare, nu au putut gestiona situaţia. Poate nu aveau nici autoritatea şi atunci am recurs la management militar. Managementul militar nu a făcut altceva decât a impus rigurozitatea, respectarea unor circuite şi să nu vă gândiţi că nu s-au blocat în nişte inerţii sau respingeri. Dar au fost consecvenţi”, a explicat marţi seară, la un post TV, Nelu Tătaru. El a reamintit că managementul militar nu a fost acceptat la început, dar ulterior personalul s-a obişnuit. „Am fost la Deva şi mă întrebau dacă nu ar putea să mai rămână vreo doi ani, chiar dacă la început nu le convenea acea rigurozitate, și-au dat seama că trebuia și se simt în siguranță”, a dezvăluit ministrul sănătăţii. În contextul rezolvării situației dificile de la Suceava, ministrul i-a amintit pe dr. Indrei, doctorița Trifan, doctorița Cimpoieșu, prof. Azoicăi, cărora le-a mulțumit pentru că, „fără medicamente și fără echipamente, au mers și și-au pus viața în pericol. Au fost niște oameni care nu s-au gândit că merg într-un infern și astăzi, Suceava este în acel punct în care se poate gestiona singură”, a spus Nelu Tătaru. https://www.a7tv.ro/se-adanceste-criza-la-spitalul-judetean-suceava/ Pe de altă parte, ministrul recunoaște că prostul management al spitalelor, care a făcut ca ele însele să devină un focar de infecție, este și consecința unor numiri politice făcute după alte criterii decât profesionalismul. El a explicat că problemele de gestionare întâmpinate s-au referit la atitudinea factorilor locali – autoritate locală, direcție de sănătate publică – și la managementul de spital. „Chiar dacă judecăm politic, politic, dacă așez un manager sau un profesionist într-un post, îi vezi efectul în șase luni. Când ai așezat, politic, dacă ai pus pe cineva într-un post, dă-i voie acelui om pe care l-ai așezat în postul ăla ca la șase luni să se vorbească că este un om bun și un profesionist bun. Toți au pata politică, în funcție de regimurile care vin și trec. Dar dă-i voie acelui om pe care l-ai expus ca la șase luni să se vorbească că este un profesionist. Altfel, politic pierzi”, a arătat ministrul. Tot ce a însemnat management ori a pierdut legătura cu partea medicală și a gestionat prost, arătând că au echipament, dar de fapt nu era la personalul medical care era expus, ori a venit un moment în care autoritatea locală, care preluase, n-a știut să gestioneze – nu neapărat cu fonduri, dar să poată controla o evoluție a unei unități medicale pe care și-a asumat-o, a explicat Nelu Tătaru. Factorul local a investit foarte mulți bani la Suceava, care are cel mai mare ambulatoriu din țară, dar „s-ar părea că tot ce a însemnat management de după a prăbușit această mare ctitorie. Rămâne ca această autoritate locală – că este Primărie, că este Consiliu Județean, să concorde cu tot ce înseamnă personal medical, cu tot ce înseamnă management nou și să readucă spitalul din Suceava unde a fost odată”, a spus ministrul. Pe de altă parte, Tătaru a arătat că DSP-urile și-au pierdut din importanță, odată cu trecerea controlului spitalelor la autoritățile locale. „Am putut observa, în acest moment al pandemiei, și o degringoladă. Acolo unde s-a pierdut controlul, unde focarele au exacerbat și transmiterea comunitară a devenit intensă, am avut sau a existat un DSP care a fost slab, n-a putut face față. Pierderea șirului unei anchete epidemiologice a însemnat și pierderea controlului”, a punctat Nelu Tătaru.