Cătălin Ionete iubește să lucreze cu studenții. Predă seminarii de sociologie. Tot din pasiunea de a transmite mai departe cunoștințe prețioase a luat naștere și rubrica sa de meditații spirituale. La facultate sau la a7tv, Cătălin nu înțelege să fie altfel decât actual: „Vorbesc pentru tânărul de azi care știe pe ce lume trăiește. Nu îi vorbesc ca un pocăit, ci în așa fel încât să mă audă, să pot purta un dialog cu el.”

Deși cu un background religios neoprotestant, Cătălin a avut parte de trezirea spirituală abia după ce și-a părăsit biserica:

„Când nu am mai fost adventist, L-am descoperit pe Dumnezeu. A devenit mai real pentru mine. Îl văd cum îmi vorbește prin tot ce mi se-ntâmplă. Nu deschid Biblia la întâmplare să citesc texte dar mi se-ntâmplă lucruri pe care le înțeleg și știu că El are un scop cu mine, că vrea să facă niște lucruri prin mine, deși nu știu întotdeauna exact ce. Biserica era un surogat ieftin pentru experiențele spirituale. Simt că am misiunea de a o demasca – e un cadavru a ceva ce trebuia să fie viu. Tot ce se-ntâmplă acolo sunt niște jocuri, niște aproximări ale adevărului. Nu mai suport la biserici aroganța că L-au înțeles pe Dumnezeu și toate misterele, când, de fapt, n-au înțeles nimic.”

Provocarea spirituală și intelectuală cea mai mare a lui Cătălin a fost să facă pace între știință și religie. Odată înlăturat acest conflict, a vrut să-i ajute și pe alții cu aceleași dileme:

„La un moment dat mi se părea că există un conflict între mințile mari de pe planeta asta și biserică. Până când mi-am dat seama că, de fapt, cele mai luminate minți, filosofi sau oameni de știință, teologi sau simpli creștini, nu au avut niciodată un astfel de conflict. Misiunea mea față de tinerii credincioși este să-i ajut la spulberarea acestei neînțelegeri și să arăt că știința și religia se completează atât de frumos una pe alta!”

Valorile creștine cele mai dragi sufletului său sunt credința și dragostea:

„Credința nu înseamnă un set de doctrine. Iar dragostea… a cam fost pierdută de biserică. Chiar și apostolul Pavel, acuzat că ar fi teoretizat, chiar falsificat creștinismul, recunoaște supremația dragostei. Odată, bunicul meu din Teleorman și-a dorit să ajute o familie de etnie rromă care trăia într-o casă mică și fără acoperiș dar conducerea bisericii a fost de părere că nu ar trebui ajutați: astfel, ar pleca din sat și nu ar mai «strica» imaginea așa-zișilor credincioși… Și nu cred că este un caz izolat!”

Deși autor al unei teze de doctorat, visul lui Cătălin este să fie scriitor:

„Mi-aș dori să scriu un roman. Am mai scris, dar în domeniul sociologiei. Tema doctoratului meu a fost: religia în modernitate. Am demonstrat că, deși trăim într-o societate seculară, religia nu dispare, ci se transformă. M-am focalizat pe minoritățile religioase și am arătat că pluralismul este una dintre principalele caracteristici ale modernității, de aceea ciocnirea ideilor – inclusiv religioase – duce la relativizarea lor reciprocă. Faptul că nu mai trăim în comunități izolate în care nu pătrund idei noi din afară, este un fapt incontestabil. Acum chiar și bunica mea urmărește cu interes predicatori din alte confesiuni, găsind că și ei au dreptate.”