Piața muncii este spațiul economic în care se întâlnesc, se confruntă și negociază în mod liber cererea de forța de muncă, reprezentată de angajatori și oferta, reprezentată de posesorii de forță de muncă. Așadar, clientul de pe piața muncii este angajatorul care dispune de locuri de muncă, furnizorul este căutătorul de loc de muncă . Salariatul, obiectul tranzacțional este forța de muncă. Prețul este salariul complet, cunoscut și sub denumirea de fondul individual de salariu. Forța de muncă este oferită pe nivele de calificare (competențe) și unități de timp (ore, zile de muncă etc.)
Cât poate câștiga un tânăr angajat?
Comparatorul salarial al eJobs, Salario, a evaluat care sunt domeniile în care angajații pe un post de entry-level au cele mai bune venituri lunare. Potrivit acestui studiu, salariul mediu net pentru un tânăr angajat, pe piața din România, este de 3000 de lei, iar, dintre domeniile alese de cei în căutarea unui loc de muncă, cele mai mari salarii nete sunt în industria de IT (4000 de lei), telecomunicații (3500 de lei), respectiv call-center (2700 de lei).
Care este situația în România pe piața muncii?
Erau peste 2,4 milioane de români inactivi, în timp ce deficitul de lucrători existent pe piața muncii în acel moment se cifra la peste 300.000 de persoane, conform studiului “Analiza Pieţei Muncii în România”, cu date la nivelul anului 2021.
2.412.290 de persoane, adică 21,9% din totalul populației inactive, se aflau în întreţinerea altor persoane sau a statului, ori se întreţineau din alte venituri (chirii, dobânzi etc.).
În emisiunea ”Matinal A7” cu realizatorii Iosif și Beni Graur, invitatul Costel Stanciu, președintele Asociației Pro Consumatori, răspunde la această întrebare:
”Un factor care a schimbat comportamentul tinerilor și este unul important, este accesul la informație. Adică internetul. Digitalizarea. Tehnologia. Gadget-urile care defapt sunt instrumentele lor de lucru. Dacă lor li s-ar lua aceste instrumente, ei nu s-ar descurca. Dar cu acestea ei se descurcă foarte bine. De apreciat acest lucru și nu îi condamn. Totuși ar trebui să vedem ce se întâmplă din punct de vedere statistic cu învățământul. În 2009 a fost momentul în care școlile profesionale au fost nevoite să se adapteze. Adică să se tranforme în licee. Și dacă ne uităm la rata de promovare a bacalaureatului care a fost de cca. 72-73%, ar trebui să ne întrebăm, unde s-au dus acei 34 de mii de tineri fără această diplomă? Dacă erau acele școli profesionale, s-ar fi înscris acolo. Astăzi când avem o problemă cu instalația electrică sau o problemă de ordin casnic, ne e greu să găsim meseriaș care să ne repare.”
Aici poți urmări întreaga emisiune:
