Când poate merge copilul singur la școală?

Când poate merge copilul singur la școală? Cercetările arată că încurajarea copiilor să devină activi, mergând pe jos ori cu bicicletele la școală, dar și singuri, cu transportul public, îi ajută să-și dezvolte abilitățile sociale și să rezolve probleme. Dar să lași un copil mic să meargă singur la școală nu este ceva ce facem cu ușurință.

Siguranța rămâne preocuparea primordială a tuturor părinților. Fiecare copil este diferit și fiecare drum spre școală este diferit. Acest lucru înseamnă că nu putem vorbi de o vârstă anume la care este în regulă să-l lași să meargă singur spre școală. Există prea mulți factori implicați: cât de departe este școala? Câte străzi trebuie să traverseze pentru a ajunge? Va fi singur sau însoțit de prieteni/colegi? Cât de matur este pentru vârsta lui? Cât de anxios?

Ce spun psihologii?

„Întotdeauna le spun părinților că nu există o vârstă unică. Cu toate acestea, cred că copiii sub vârsta de 10 ani nu ar trebui să meargă singuri la școală sau chiar cu un alt copil de 8 sau 9 ani”, a declarat Pattie Fitzgerald, expert în siguranța copiilor.

Psihologul Diana Roxana Onuțu spune că „este important să îi învățăm să se descurce singuri, iar atunci când nu se expun unor pericole evidente, să îi încurajăm să fie independenți. Sunt gesturi mici care clădesc încrederea copilului în propriile forțe, trăsătură pe care ne dorim să o aibă ca adult.”

Specialistul este de părere că pregătirea copilului pentru a merge singur la școală ar putea începe cu venitul singur de la școală. „Dacă distanța nu este mare și nu există pericole majore”.

Cum ne pregătim că părinți de școală?

Hedvig Montgomery descrie această nouă etapă ca o călătorie: călătoria îndepărtării de tine.

„În primii șapte ani de școală, legătura dintre voi va fi pusă la grea încercare. Tu și copilul tău veți ieși dintr-o lume oarecum închisă. Dintr-o bulă în care voi trăiți acasă. Veți păși într-o nouă viață, în care copilul va începe să își găsească locul în societate. În cadrul clasei. În gașca de prieteni. În toate aceste diferite situații în care noi, oamenii, interacționăm cu semenii noștri. Acum orizonturile vieții încep să se deschidă.“

Această tranziție poate fi dificilă pentru părinți. Trebuie să lucrăm la flexibilitatea noastră emoțională. Să fim pregătiți să oferim o gamă largă de răspunsuri de suport, în funcție de nevoile copiilor noștri.

„Sarcina ta este, pe de o parte, să-l ajuți la nesfârșitele lucruri practice, cum ar fi mersul la școală, curățenia și efectuarea temelor. În plus, trebuie să fii acolo atunci când li se modifică starea de spirit și ei nu știu cine sunt. Ori de câte ori se simt excluși și singuri. Vor avea nevoie să stai lângă ei și să le șoptești «Dar eu sunt aici și te iubesc». Se prea poate ca un copil de școală primară să nu vă mai țină de mână. Dar are nevoie de voi la fel de mult ca înainte și în moduri complet noi.“

Educația timpurie duce la maturitate sănătoasă

Un mediu de învățare îmbunătățit în primii cinci ani de viață modelează creierul copilului în moduri care sunt evidente patru decenii mai târziu, spun oamenii de știință de la Virginia Tech și Universitatea din Pennsylvania, într-un studiu¹ apărut în Journal of Cognitive Neuroscience.

Cercetătorii au folosit imagini structurale ale creierului pentru a detecta efectele asupra dezvoltării stimulării lingvistice și cognitive începând cu vârsta de șase săptămâni la sugari. Influența unui mediu îmbogățit asupra structurii creierului fusese demonstrată anterior în studii pe animale, dar acesta este primul studiu experimental care a găsit un rezultat similar la oameni.

Potrivit autorilor studiului, cercetările arată o relație între structura creierului și cinci ani de experiențe educaționale și sociale de înaltă calitate. Aceștia au demonstrat că la copiii vulnerabili care au primit experiențe de învățare stimulative și de susținere emoțională, la vârsta mijlocie apar modificări semnificative statistic în structura creierului.

Studiul urmărește copiii care au participat în mod continuu la Abecedarian Project. Un program de intervenție timpurie inițiat SUA în 1971. Program pentru a studia efectele serviciilor educaționale, sociale, de sănătate și de sprijin familial asupra sugarilor din familii care nu le puteau asigura educația timpurie adecvată.

Atât grupurile de comparație, cât și cele de tratament au primit servicii suplimentare de îngrijire a sănătății, nutriție și asistență familială. Cu toate acestea, începând cu vârsta de șase săptămâni, grupul de tratament a primit, de asemenea, cinci ani de sprijin educațional de înaltă calitate, timp de cinci zile pe săptămână, 50 de săptămâni pe an.