Belarusul a început să îşi pună în practică ameninţările la adresa Uniunii Europene – întrerupe fluxul de petrol rusesc spre Occident. Spune că e vorba doar de reparaţii la o conductă şi blocajul ar urma să dureze doar trei zile. Gestul vine însă după ce Minskul a ameninţat clar blocul comunitar că sistează gazul iarna asta, dacă nu renunţă la sancţiunile împotriva regimului Lukaşenko.
Președintele Vladimir Putin a declarat că Belarus nu l-a consultat înainte de a anunța posibilitatea de a reduce fluxul de gaxe naturale din Rusia către Europa, adăugând că o astfel de mișcare ar risca să afecteze legăturile dintre Minsk și aliatul său cheie, Moscova, informează Reuters.
„Am vorbit recent cu (Lukașenko) de două ori și nu mi-a menționat asta o dată, nici măcar nu a făcut aluzii”, a spus Putin într-un interviu la televiziunea de stat, făcând primele sale comentarii publice despre amenințarea belarusă.
„Desigur, teoretic, Lukașenko, în calitate de președinte al unei țări de tranzit, ar putea ordona ca aprovizionarea noastră (gaz) să fie tăiată în Europa. Dar asta ar însemna o încălcare a contractului nostru de tranzit al gazelor și sper că acest lucru nu se va întâmpla”, adăuga Putin în urma cu o săptămână.
Conducta pe care belaruşii au oprit-o acum este botezată Prietenia – porneşte de pe câmpurile de petrol din centrul Rusiei, din localitatea Ufa, traversează Belarusul pe teritoriul căreia se ramifică, pentru a transporta petrol în Polonia, Cehia, Ungaria şi Germania, Letonia şi Lituania.
Întreruperea fluxului de petrol rusesc spre Europa ar urma să dureze trei zile. Oficial, a fost oprită pentru reparaţii, spun belaruşii. Greu de crezut însă, având în vedere că regimul de la Minsk deja ameninţase că taie gazul.
Pe lângă şantajul energetic, Belarusul continuă să pună presiune şi pe frontiera Uniunii Europene. Germania încă rezistă în faţa încercărilor de intimidare.
Puşi în faţa unei duble crize, energetice şi de securitate, oficialii de la Bruxelles par determinaţi acum să urgenteze crearea unei forţe armate a Uniunii Europene, care să poată interveni în astfel de situaţii.
Josep Borrell Fontelles, şeful diplomaţiei europene: Ceea ce se întâmplă azi la graniţa arată clar că ne confruntăm cu o altfel de ameninţare, în care totul este transformat în armă.
Armata UE ar urma să fie gata cel mai devreme în 2025.
