Alegeri în Republica Moldova. Moldovenii îşi aleg astăzi preşedintele, în cadrul celui de-al doilea tur, decisiv, al alegerilor prezidenţiale, în care se confruntă actualul şef al statului, filorusul Igor Dodon şi candidata opoziţiei pro-europene şi fost premier, Maia Sandu. Cele mai recente sondaje de opinie arată o luptă strânsă între cei doi candidaţi.

  Maia Sandu, candidata Partidului Acţiunii şi Solidaritate (PAS) a câștigat surprinzător primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Inițial, ea s-a clasat pe locul doi, după Igor Dodon, dar rezultatul s-a modificat în favoarea candidatei PAS, după ce Comisia Electorală Centrală a început să proceseze și rezultatele votului din diaspora, unde s-a stat la cozi și au votat în jur de 140.000 de persoane. În 2016, alegerile au fost câştigate de Igor Dodon cu 52% din voturi, în vreme ce Sandu a obţinut 48%. Practic, diferenţa dintre cei doi a fost de 69.750 de voturi. „Acum, şansele Maiei Sandu sunt mai consistente. Şansele sale sunt mai mari pentru că, în primul rând, a dispărut Plahotniuc, oligarhul fugar care l-a făcut pe Dodon preşedinte în 2016”, a declarat Armand Goşu, conferenţiar universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Univesităţii Bucureşti şi analist politic specializat în spaţiul ex-sovietic. „Dintr-o dată, o piesă importantă din această ecuaţie a dispărut. Acesta e un motiv pentru care şansele Maiei Sandu au crescut”, a spus Goşu. În acest moment, ultimele două sondaje de opinie din Republica Moldova, realizate în perioada 3-7 noiembrie, dau rezultate diferite referitoare la câştigătorul turului 2, ambele însă la diferenţe mici şi situate în marja de eroare. Astfel, într-un sondaj realizat de CBS Research, Maia Sandu va obţine 51,5% din voturi, în vreme ce Igor Dodon – 48,5%. Conform unui sondaj realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova, Igor Dodon va câştiga cu 50,5%, în vreme ce Sandu va obţine 49,5%.

Cum se văd de la Moscova alegerile din Moldova

Recent, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin a apreciat drept inacceptabile anumite „încercări de a impune din afară decizii” poporului din Republica Moldova, înaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale. Putin nu a specificat clar despre ce încercări e vorba, dar declaraţiile sale vin după ce Serghei Lavrov a criticat SUA de interferenţă în procesul electoral din Moldova, iar Serghei Narîşkin, şeful serviciului de spionaj al Rusiei i-a acuzat chiar pe americani că ar pregăti o revoluţie colorată dacă Maia Sandu ar pierde alegerile. „Pe americani îi poţi bănui de orice, numai de imixtiune în Republica Moldova nu”, a spus Armand Goşu. „A existat o singură convorbire telefonică”, a adăugat analistul care s-a referit la discuţiile pe care subsecretarul de stat pentru afaceri politice din SUA, David Hale, le-a avut înaintea primului tur al alegerilor atât cu Igor Dodon cât şi cu Maia Sandu şi în care a subliniat importanţa desfăşurării unui proces electoral liber şi corect. „Este adjunctul adjunctului secretarului de stat, care i-a rugat să nu fure prea mult la alegeri. Dacă asta e marea imixtiune americană…”, a comentat Goşu. În schimb, declaraţiile liderilor de la Kremlin ar putea avea o altă motivaţie. „Ieşirile neobişnuit de numeroase ale lui Putin şi Lavrov îmi sugerează altceva: faptul că ei pregătesc opinia publică din Rusia pentru situaţia în care Dodon pierde alegerile”, a spus Armand Goşu. Cu alte cuvinte, conform analistului, retorica Moscovei este următoarea: dacă Dodon pierde alegerile, le va pierde nu pentru că aceasta ar fi fost opţiunea poporului moldovean, ci pentru că Dodon a fost victima unui complot al SUA şi Occidentului. În ultima zi de campanie electorală din Republica Moldova, Igor Dodon a avut un discurs extrem de violent, în care le-a vorbit moldovenilor despre pericolul unui război civil şi despre posibila „catastrofă” a unei uniri cu România. În cazul în care ar pierde alegerile, Dodon ar putea ajunge, totuşi, prim-ministru într-un guvern în care din cei 11 actuali miniştri, şapte i-au fost consilieri.