Ziua internaţională a animalelor („World Animal Day”) este sărbătorită, anual, la 4 octombrie, potrivit worldanimalday.org.uk.
Este marcată în majoritatea ţărilor din lume cu scopul de a promova drepturile şi bunăstarea tuturor animalelor, fie ele cu stăpân sau fără, sălbatice sau domestice.
Ziua internaţională a animalelor este cu atât mai importantă şi relevantă cu cât experţii în biodiversitate şi protecţia mediului trag numeroase semnale legate de situaţia actuală a animalelor.
De exemplu, experţii World Wide Fund for Nature (WWF) au atras atenţia în septembrie 2020 că peste două treimi din populaţiile de animale sălbatice au dispărut în mai puţin de 50 de ani, în principal din cauza activităţilor umane.
Mai mult, potrivit raportului ştiinţific intitulat ”Living Planet Index” realizat de WWF, dispariţia continuă a habitatelor naturale ale vieţuitoarelor sălbatice creşte riscul de pandemii viitoare, deoarece favorizează contactul din ce în ce mai frecvent dintre oameni şi animale.
1.În 1853 începe războiul Crimeii (1853–1856). Țările Române devin teatru de ocupație și confruntări militare.
Crimeea a fost istoric un hotar între lumea clasică și stepa ponto-caspică. Marginea sa sudică a fost colonizată de: greci și perși, romani, Imperiul bizantin, goți crimeeni, genovezi și Imperiul otoman, în același timp interiorul său fiind ocupat de o castă schimbătoare de a nomazilor eurasiatici și imperiilor invadatoare, precum: cimerienii, sciții, sarmații, goții, alanii, bulgarii, hunii, hazarii, copceacii, mongol și Hoarda de Aur.
Crimeea și teritoriile adicente erau unite prin Hanatul Crimeei în timpul secolelor XV-XVIII.
În 1783, Crimeea a fost anexată de Imperiul Rus în urma războiului ruso-turc (1768-1774).
În urma Revoluției Ruse din 1917, Crimea a devenit o republică autonomă în cadrul Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse din cadrul URSS.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, statutul Crimeei a fost redus la cel de oblast după ce întreaga sa populație băștinașă tătarii crimeeni, au fost deportanți în Asia Centrală, act recunoscut ca genocid.
În 1954, a fost transferată RSS Ucrainene de la RSFS Rusă.
2.În 1883 este inaugurat Orient-Express, având ruta Paris – Varna (Bulgaria).
Primul tren Orient Express a fost pus în circulație în 1883 și a unit Parisul de Constantinopole prin Nancy – Strasbourg – München – Viena – Budapesta – Szeged – Jimbolia – Timișoara – Caransebeș – Vârciorova – Craiova – Piatra Olt – Pitești – București – Giurgiu – Smârda (2.627 km).
De aici, pasagerii erau transportați cu feribotul peste Dunăre la Ruse, în Bulgaria, pentru a lua un alt tren spre Varna, unde urma o nouă transbordare, pe un pachebot al companiei austriece Lloyd, cu care pasagerii ajungeau, după un voiaj ce însuma 83 de ore și 30 de minute, la Constantinopole (Istanbul)
În 1885, o nouă rută a fost deschisă, de această dată se ajungea la Istanbul pe cale ferată prin Viena spre Belgrad, două transporturi la Niș și Plovdiv și apoi până la Istanbul pe cale ferată.
După deschiderea podurilor peste Dunăre, de la Fetești și Cernavodă construite de inginerul român Anghel Saligny, traseul trenului a fost prelungit până la Constanța de unde pasagerii erau preluați de vapoarele Serviciului Maritim Român. Istanbul a fost punctul cel mai estic până la 19 mai 1977.
3.În 1957, Sputnik 1, primul satelit artificial al Pământului, a fost lansat pe orbită de o rachetă R-7 Semiorka de la cosmodromul Baikonur din RSS Kazahă, URSS.
4.În 1965, Papa Paul al VI-lea ajunge la New York, devenind primul suveran pontif care vizitează Statele Unite.
Va ține un discurs la ONU, în care va pleda pentru pace, în condițiile escaladării Războiului din Vietnam.
5.În anul 2000, văduva lui John Lennon, Yoko Ono, a inaugurat într-o zonă de la periferia orașului Tokio, primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formației Beatles.
Muzeul conține cca 130 de obiecte care au aparținut marelui cântăreț, între care și un jurnal, care conține poezii și schițe.
6.În data de 4 octombrie 2010 a avut loc la Ajka (vestul Ungariei) un accident industrial ce a produs vărsarea a aproximativ 1.000.000 de metri cubi de deșeuri lichide toxice depozitate.
Peretele (digul) unui bazin în aer liber de deșeuri chimice rezultate din procesul de purificare a bauxitei în alumină s-a rupt și un val de noroi roșu a inundat satul Kolontár, afectat direct comunele Somlovasarhely, Tuskevar, Apacatorna, Kisberszeni și orașul Devecser.
Aproximativ 40 de Km² de teren a fost direct poluat de deșeuri caustice și conținătoare de metale grele. Cel puțin 9 persoane au murit și 122 au fost rănite.
Lichidul toxic a ajuns în Dunăre pe data de 7 octombrie 2010, poluând considerabil apele fluviului.
Potrivit autorităților maghiare, curățenia terenului poluat va dura cel puțin un an și va costa zeci de milioane de dolari americani.
