Pe 30 martie 2005, la televiziunea Al Jazeera a apărut o înregistrare cu cei trei români răpiți în Irak, Marie Jeanne Ion și cameramanul Sorin Dumitru Mișcoci, de la Prima TV și reporterul Ovidiu Ohanesian, de la cotidianul „România Liberă”. Lângă ei apăreau două persoane mascate cu mitraliere. Marie Jeanne Ion a spus, în engleză, că răpitorii nu doresc nimic în schimbul lor. Toți analiștii au dedus că este vorba despre o situație atipică de răpire.
Răpirea jurnaliștilor români în Irak a fost un incident care a avut loc la data de 28 martie 2005, când trei jurnaliști români (Ovidiu Ohanesian, Sorin Mișcoci și Marie Jeanne Ion) se aflau în capitala irakiană, de aproximativ o săptămână, pentru a realiza interviuri cu premierul irakian și cu noul președinte al Irakului au fost răpiți în Irak, împreună cu ghidul lor irakian, Mohammed Munaf (despre care ulterior s-a aflat că avea și cetățenie americană) de către persoane necunoscute.
Răpitorii, care au declarat că fac parte din organizația intitulată Brigăzile Muadh Ibn Jabal, ar fi cerut ca, în schimbul eliberării jurnaliștilor, România să-și retragă într-un interval de 4 zile cei 860 de soldați angajați în cadrul Coaliției multinaționale din Irak.
În seara aceleiași zile, omul de afaceri sirian Omar Hayssam a anunțat că ar fi fost sunat de răpitori pentru o cerere de răscumpărare de câte un milion de dolari pentru eliberarea fiecăruia dintre cei patru ziariști.
După ce au fost ținuți 3 zile într-o locație din Bagdad, jurnaliștii răpiți au fost transferați la 1 aprilie 2005 în beciul unei ferme, aflată la 15 km sud de capitala irakiană, fiind eliberați după 55 de zile, la data de 22 mai 2005.
La 22 mai 2005, într-o declarație de presă, președintele României, Traian Băsescu, a mulțumit serviciilor secrete de informații străine și române, precum și autorităților americane din Irak, comunității arabe din țară care au contribuit la rezolvarea crizei.
El a precizat că operațiunea de eliberare a ziariștilor a fost executată sută la sută de serviciile de informații ale statului român, „într-o excelentă colaborare între Serviciul de Informații Externe, Serviciul Român de Informații și Direcția Generală de Informații a Apărării” și a menționat că statul român nu și-a negociat nici politica externă și nici nu a plătit răscumpărarea jurnaliștilor.
30 MARTIE ÎN ISTORIE
1392: Prima atestare documentară a orașului Roman în timpul lui Roman I Mușat al Moldovei.
1821: Întâlnirea dintre Tudor Vladimirescu, conducător al revoluției din Țara Românească, și Alexandru Ipsilanti, liderul Eteriei. În ciuda unor grave divergențe, cei doi ajung la un acord, în urma căruia județele dinspre munte trec sub autoritatea lui Ipsilanti, iar Oltenia și județele de câmpie sub cea a lui Tudor.
1842: Anestezia a fost utilizată pentru prima dată, într-o intervenție a chirurgului american dr. Crawford Long.
1858: Americanul Hyman Lipman, din Philadephia, înregistrează patentul creionului cu gumă de șters, la 88 de ani după ce inginerul englez Edward Nairne l-a realizat pentru prima dată.
1867: Statele Unite au cumpărat Alaska și insulele Aleutine de la Rusia cu 7,2 mil. de dolari.
1879: A fost înființată Academia Română.
1889: A fost înființată prima agenție de presă românească, Agenția Telegrafică a României (astăzi, Agenția Națională de Presă ROMPRES).
1946: S-a înființat Opera de Stat din Timișoara.
1981: Președintele Statelor Unite, Ronald Reagan, a fost împușcat și rănit, în fața unui hotel din Washington, D.C., de către un necunoscut cu probleme psihice, numit John Hinckley Jr.
1987: Tabloul „Floarea-soarelui”, al lui Vincent Van Gogh, s-a vândut cu 39,85 milione de lire sterline.
