În fiecare an, la 29 august, este marcată ziua internaţională împotriva testelor nucleare.

Organizaţia Naţiunilor Unite a instituit sărbătoarea în 2009, la împlinirea a 20 de ani de la închiderea sitului de testare nucleară de la Semipalatinsk din Kazahstan. Timp de 40 de ani, acolo au fost efectuate peste 450 de explozii nucleare terestre şi subterane.

Ziua are ca scop educarea publicului şi sensibilizarea cu privire la efectele pe care le are efectuarea acestor teste cu arme nucleare şi conştientizarea necesităţii de a le pune capăt, pentru atingerea obiectivului de a avea o lume fără arme nucleare. Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare a fost negociat la Geneva, între 1994 şi 1996, adoptat de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 10 septembrie 1996. Documentul nu a intrat în vigoare întrucât 8 state cu programe nucleare (SUA, China, Egipt, India, Iran, Israel, Coreea de Nord şi Pakistan) nu l-au ratificat. România face parte dintre cele 44 de state cu programe nucleare de a căror ratificare depinde intrarea în vigoare a tratatului, semnând CTBT în 1996, ratificându-l în 1999.   1.În 1831, britanicul Michael Faraday a descoperit inducția magnetică. Michael Faraday a fost un fizician și chimist englez, asistentul lui Sir Humphry Davy. În fizică face cercetări importante privind cunoașterea electromagnetismului și dezvoltarea aplicațiilor acestuia. Își propune producerea curentului electric cu ajutorul magnetismului, experiențe pe care le începe în anul 1821, terminându-le cu succes în anul 1831. Experiențele lui completează cercetările fizicianului și matematicianului francez André Marie Ampère referitoare la forțele electromagnetice, reușind rotirea unui circuit parcurs de un curent electric într-un câmp magnetic. Practic descoperă principiul de funcționare a motorului electric cu magneți permanenți. În anul 1831 descoperă inducția electromagnetică, reușind să realizeze conversia electromecanică a energiei și să enunțe Legea inducției electromagnetice. Faraday arată după o serie de experimentări că electricitatea se obține prin inducție, prin frecare, pe cale chimică sau termoelectrică.

  2.În 1842, Primul Război al Opiului s-a încheiat prin semnarea tratatului de la Nanking prin care dinastia Qing a acordat privilegii comerciale europenilor și a cedat Regatului Unit insula Hong Kong. Tratatul de la Nanking (sau Nanjing) s-a semnat la 29 august 1842 și a pus capăt Primului Război al Opiului (1839–42) disputat între Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei și Dinastia Qing din China. A fost primul tratat din seria denumită de chinezi „tratatele inegale”, deoarece britanicii nu-și asumau prin ele nicio obligație. În urma înfrângerii militare a Chinei, în condițiile în care navele de război britanice amenințau să atace orașul, reprezentanții Imperiilor Britanic și Qing au purtat negocieri la bordul navei HMS Cornwallis ancorată în portul Nanking. La 29 august 1842, reprezentantul britanic, Sir Henry Pottinger și reprezentanții Qing, Qiying, Yilibu și Niujian, au semnat tratatul. El consta din treisprezece articole și a fost ratificat de regina Victoria și de împăratul Daoguang nouă luni mai târziu.

  3.În 1885, germanul Gottlieb Daimler a brevetat motocicleta. Gottlieb Daimler a fost un inventator german. A construit prima motocicletă și a îmbunătățit numeroase motoare. În anul 1865, se împrietenește cu Wilhelm Maybach. Obține un post de desenator tehnic, iar în 1872 devine director tehnic la firma constructoare de motoare cu gaz de iluminat (gazogen) Deutz, condusă de Nikolaus Otto. Îl angajează pe Maybach. Împreună cu Maybach, Daimler pleacă de la firma Deutz, pentru ca în 1882 să deschidă un atelier la Cannstatt, unde perfecționează motorul în patru timpi proiectat de Beau de Rochas, montând pe volant niște paleți pentru răcirea motorului. În 1885 ei construiesc prima motocicletă din lemn, iar în 1889 un triciclu cu motor, pe care a montat cu primul carburator dotat cu jicloare pentru alimentarea cu benzină, și, în același an, primul motor cu doi cilindri în V, pe care l-a prezentat la Expoziția Universală de la Paris.

  4.În 1907, Podul Quebec se prăbușește în timpul construirii, omorând 75 de muncitori. Podul Québec este unul din podurile din Canada care traversează cursul inferior al fluviului Saint Lawrence la vest de orașul Québec și Levis, ambele din provincia canadiană Québec. Înainte ca Podul Québec să fie construit, singura cale de a traversa Fluviul Saint Lawrence era feribotul. Un proiect pentru un pod peste râul St. Lawrence în Quebec a fost luat în considerare încă din anul 1852 și din nou în 1867, 1882 și 1884.

  5.Pe 29 august 1916, Bucureștiul devine a treia capitală europeană (după Paris și Londra) care a fost bombardată de aviația germană. Zeppelinul LZ101 a primit ordin să execute un atac de noapte asupra Bucureștiului. La o oră după miezul nopții de 28/29 august (15/16 august pe stil vechi) bateriile antiaeriene ale orașului au deschis focul fără să poate atinge dirijabilul care survola la 3000 de metri.   6.În 1936, în urma presiunilor cercurilor guvernamentale din Germania și Italia, Nicolae Titulescu este înlăturat de la conducerea Ministerului de Externe al României. Nicolae Titulescu a fost diplomat, jurist, profesor universitar și om politic român, în repetate rânduri ministru al afacerilor străine, ministru plenipotențiar, fost președinte al Ligii Națiunilor și membru titular (din 1935) al Academiei Române.